EXCLUSIV  Îşi permite România să plătească venitul minim european? Avertismentele specialiştilor: Lovitură decisivă pentru mediul economic. România trebuie să negocieze amânarea!

Salariul minim în România este, actualmente, de puţin peste 1800 lei pe lună, bani în mână. Venit net! Din 2024, conform reglementărilor europene, România va trebui să plătească venitul minim european, ceea ce înseamnă că salariul minim va trebui să crească, conform cifrelor actuale, la aproximativ 3000 lei net. Măsura aceasta nu îi avantajează, însă, doar pe cei care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, ci şi pe cei din sistemul bugetar cărora li se calculează salariile în funcţie de valoarea salariului minim. 

În vederea calculării corecte a acestui venit, oficialii europeni recomandă statelor membre să ia ca punct de pornire valoarea coşului de consum (aşa cum este prevăzut de rapoartele statistice naţionale) ori să seteze acest venit la 60% din salariul median sau la 50% din salariul mediu brut pe economie. Spre exemplu, un coş de consum pentru un trai decent poate fi compus din costuri pentru: alimentaţie, îmbrăcăminte şi încălţăminte, asigurarea unei locuinţe, dotarea şi întreţinerea acesteia, produse de uz casnic şi igienă personală, servicii, educaţie şi cultură, îngrijirea sănătăţii, recreere şi vacanţă, fond de economii. CITEŞTE MAI MULTE AICI

Măsura poate fi, însă, una complet distructivă pentru mediul privat, iar venitul minim european în România poate reprezenta o nouă lovitură de proporţii, după taxarea muncii part-time la nivel de normă întreagă. 

"Ar fi o lovitură decisivă pentru mediul economic. Probabil România va beneficia de o amânare"

Am discutat în acest sens cu analişti economici, pentru a afla dacă România îşi permite, financiar, să plătească asemenea venituri, dar şi ce înseamnă o astfel de măsură pentru mediul economic. 

"E o misiune aproape imposibilă să creşti salariul minim la nivelul de 3000 lei net în momentul de faţă în România, în condiţiile în care abia a fost crescut, cu greu, la 1800 lei. Nici statul şi nici privatul nu au banii necesari pentru acest lucru. Pe de o parte, avem sistemul bugetar, unde cheltuielile cu salariul au ajuns la un nivel insuportabil, prin prisma veniturilor. Plătim aproape 140 miliarde lei pe salarii în sectorul bugetar, sumă dublă faţă de ce era acum 7 ani. Cheltuielile cu salariile tocmai au crescut şi vor creşte în continuare ca urmare a noii legi a salarizării, prevăzută în PNRR şi care trebuie pusă în aplicare. 

În sectorul privat, companiile se descurcă de la o zi la alta. Abia au reuşit să crească, cu mari eforturi, salariile minime de la 1 ianuarie. Mi-e teamă că nu vor putea ajunge la un asemenea nivel, la venitul minim european.

Cel mai probabil, România ar putea beneficia de un armistiţiu, de o amânare, pentru că în acest moment, din toate perspectivele economice, România nu are nicio şansă să crească salariul minim. Dacă acesta va fi crescut din pix, dintr-o decizie a Guvernului, ne vom trezi că toate aceste creşteri de salarii le vom vedea în preţuri. Astfel că nu cred că în 2024, având în vedere că abia vom scăpa de inflaţie, autorităţile îşi vor permite să mai lanseze un val de inflaţie. Ar fi o lovitură decisivă pentru mediul economic românesc, dar şi pentru bugetul de stat.

Altfel, ar însemna ca multe dintre microîntreprinderile din România să îşi închidă porţile. Şi aşa avem multe microîntreprinderi care s-au închis în 2023 din cauza deciziei cel puţin inconştiente a autorităţilor de a obliga ca fiecare firmă din România, indiferent de mărime, să aibă măcar un angajat. Într-o economie globalizată în care vehiculele financiare sunt folosite tot mai des, şi în care poţi folosi 100, 200, 300 de companii pentru a face tranzacţii, noi obligăm companiile să angajeze oameni cu carte de muncă, să semneze fişa postului, să respecte reguli de secol XIX în materie de resurse umane. Firmele mici sunt cele mai afectate. Mai mult de 80% dintre IMM-uri nu sunt bancabile, nu au datele financiare necesare pentru a putea lua un credit de la bancă. Mi-e teamă că s-ar putea ca un asemenea salariu minim în sectorul IMM-urilor să aducă o adevărată lovitură de şoc, să determine închiderea a sute de mii de firme mici, care şi aşa sunt la limită.

2024 va fi complicat din toate punctele de vedere. Vom avea cele 4 runde de alegeri, vom avea presiunea îndeplinirii obiectivelor din PNRR, multe dintre ele reforme cu caracter social. Astfel, să mai vii cu încă o provocare nu vei face altceva decât să dinamitezi economia", a declarat analistul economic Adrian Negrescu pentru DC NEWS. 

"Se ajunge la decalaje care favorizează apariţia şomajului"

Profesorul de macroeconomie Mircea Coşea trage şi el un semnal de alarmă cu privire la ramificaţiile pe care o astfel de decizie le-ar putea avea. 

"Cred că a venit marele moment ca noi, Guvernul României, cel care este sau va fi în funcţie, să negocieze cu UE maniera şi momentul la care se pun în aplicare hotărâri luate la nivel european. Uniunea Europeană nu este o entitate economică omogenă. Sunt mari diferenţe în ceea ce priveşte nu numai capacitatea şi posibilitatea de dezvoltare economică, dar şi de creştere a veniturilor. Nu se poate aplica, după părerea mea, o măsură economică, la acelaşi potenţial, la economii care au capacităţi diferite. 

În cazul României, trecerea imediată la o astfel de măsură ar aduce prejudicii economiei. Economia României este cea mai afectată economie din punct de vedere al impactului crizei economice asupra mediului productiv, asupra mediului privat. 

Dacă la acest cost se mai adaugă şi un spor pe care patronul, privatul, trebuie să îl plătească, chiar dacă parţial, competitivitatea economică a României scade şi mai mult. Ar fi o lovitură dată capacităţii economice a României. 

Salariul minim depinde şi de productivitate. Angajatorul poate plăti în funcţie de cât produce. Deci este un lanţ de efecte care poate să aibă mai mult rezultate negative, decât pozitive. Părerea mea este că România trebuie să negocieze ca să amâne acest lucru. O creştere a salariului minim fără o bază valorică duce la scăderea puterii de cumpărare, pentru că se ajunge la nişte decalaje care favorizează apariţia şomajului", a precizat Mircea Coşea. 

Precizăm că am întrebat şi Ministerul Finanţelor Publice dacă România îşi permite un asemenea impact bugetar, însă nu am primit niciun răspuns până la momentul publicării acestui material. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News