Premierul reales al Israelului a vorbit despre relațiile pe care țara sa le are cu Turcia lui Erdogan.
Premierul desemnat al Israelului, Benjamin Netanyahu, şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan au declarat într-o convorbire telefonică desfăşurată joi că vor să continue eforturile de îmbunătăţire a relaţiilor dintre ţările lor, relatează dpa și Agerpres. Cei doi lideri au convenit să "inaugureze o nouă eră în relaţiile dintre Turcia şi Israel".
A fost prima lor convorbire după mulţi ani, notează dpa.
Erdogan şi Netanyahu au convenit să "menţină şi să întărească substanţial relaţii bazate pe respectarea intereselor reciproce", a comunicat Biroul prezidenţial turc. Apelul telefonic a fost iniţiat de Benjamin Netanyahu pentru a transmite condoleanţe în urma atacului terorist de duminică de la Istanbul, soldat cu moartea a şase oameni.
Relaţiile dintre Turcia şi Israel, în trecut aliaţi, s-au deteriorat în cursul unuia din mandatele anterioare ale lui Netanyahu ca premier, iar după criza din Gaza din 2018 cele două ţări nu au mai avut ambasadori.
Relaţiile diplomatice depline au fost reluate în cursul acestei veri, în timpul guvernului precedent condus de Yair Lapid, iar la finele lui septembrie acesta din urmă a devenit primul şef de guvern israelian care se întâlneşte cu preşedintele turc după 15 ani.
Benjamin Netanyahu a fost însărcinat cu formarea unui nou guvern după alegerile legislative de la 1 noiembrie din Israel, la care partidul său Likud s-a clasat pe primul loc.
După cinci alegeri parlamentare în ultimii trei ani şi jumătate, alianţa de dreapta condusă de Netanyahu a obţinut la 1 noiembrie o majoritate de 64 de deputaţi din cei 120.
Politicianul în vârstă de 73 de ani, cunoscut ca "Bibi", a promis că va fi "prim-ministrul tuturor". El a mai condus guvernul israelian din 1996 până în 1999 şi din 2009 până în iunie 2021, când a fost înlocuit de actualul premier de centru, Yair Lapid.
Netanyahu este inculpat în mai multe dosare de corupţie, procesul fiind în curs de desfăşurare.
El are la dispoziţie 28 de zile pentru negocierea posturilor de miniştri cu partenerii de coaliţie. Partidul său, Likud, s-a clasat pe primul loc, având 32 de parlamentari. Urmează evreii ultraortodocşi cu 18 deputaţi şi alianţa Sionismul Religios cu 14 - un record pentru extrema dreaptă, observă AFP, apreciind că noul guvern ar putea fi cel mai de dreapta din istoria Israelului.
Dintre ultraortodocşi, partidul sefard Shass are 11 locuri în parlament, iar liderul său, Arieh Deri, ar dori portofoliul finanţelor sau al internelor, afirmă presa israeliană. El a fost dovedit vinovat de fraudă fiscală în 2021 şi fusese deja închis pentru corupţie.
Extrema dreaptă a cerut ministerul apărării pentru liderul Betzalel Smotrich şi securitatea internă pentru numărul doi din ierarhie, Ben Gvir.
Conform unor jurnalişti israelieni, preşedintele Herzog a încercat să îi convingă pe Lapid şi pe actualul ministru al apărării, Benny Gantz, să formeze împreună cu adversarii lor politici conduşi de Netanyahu o altă coaliţie guvernamentală, prin care să evite intrarea în guvern a unor personalităţi controversate ca Gvir. Citește mai multe AICI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu