EXCLUSIV Isteria împotriva sportivilor transgender. Niciun atlet nu poate să se „treazească peste noapte că e trans”
În ultima perioadă, discuțiile despre persoanele transgender în sport au captat atenția publicului, generând dezbateri aprinse și uneori controversate.
Un aspect deosebit de sensibil este întrebarea dacă un atlet care „se trezește peste noapte că e transgender” poate deveni sportiv profesionist. Este important să abordăm această problemă cu respect și înțelegere, recunoscând complexitatea procesului de tranziție de gen și impactul său asupra performanței sportive.
Organizațiile sportive, inclusiv Comitetul Olimpic Internațional (CIO), au stabilit reguli clare pentru participarea sportivilor transgender în competiții. Aceste reglementări includ cerințe stricte privind nivelurile de testosteron și perioade de timp necesare pentru tratamente hormonale, pentru a asigura un teren de joc echitabil.
Criticii adesea argumentează că persoanele transgender ar putea avea avantaje fizice nedrepte în competiții. Totuși, studiile au arătat că după un an de tratament hormonal, diferențele de performanță între sportivii transgender și cei cisgender sunt semnificativ reduse. Este esențial să recunoaștem că sportul este despre fair-play și incluziune, iar reglementările actuale urmăresc să echilibreze aceste principii.
Jocurile Olimpice de la Paris 2024 – Reguli mai stricte pentru sportivii transgender
Aceste Jocuri sunt primele care asigură o distribuție egală a medaliilor între bărbați și femei, dar și primele care implementează reguli mai stricte privind participarea sportivilor transgender.
Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a adoptat o abordare diferită în acest an, bazându-se pe 10 principii directoare și lăsând fiecare federație internațională să stabilească propriile criterii de eligibilitate. Printre aceste reguli, cea mai notabilă este cerința ca femeile transgender să fi trecut prin tranziție înainte de vârsta de 12 ani pentru a putea concura în categoria feminină. Această măsură este menită să prevină avantajele biologice potențiale rezultate din pubertatea masculină.
Prin urmare, nimeni nu se poate „trezi peste noapte că e transgender”, ca să „trișeze în sport”. Nu poți practica un sport la nivel profesionist dacă nu ți-ai terminat tranziția, iar tu ca sportiv nu mai beneiciezi de niciun avantaj nedrept.
Diverse federații au adoptat aceste reguli într-un mod variat. World Athletics și Fina, organismele de conducere pentru atletism și înot, respectă aceste ghiduri. Pe de altă parte, în ciclism, pe lângă categoriile feminine, a fost introdusă și o categorie „deschisă” pentru a permite participarea sportivilor transgender. Alte sporturi, precum triatlonul, tenisul și tirul cu arcul, cer ca nivelurile de testosteron să fie sub un anumit prag pentru a permite participarea.
VEZI ȘI: Ce sunt tulburările de dezvoltare sexuală, de care ar fi afectată pugilista Imane Khelif
La Jocurile Olimpice de la Paris nu concurează nicio femeie transgender, în ciuda conspirațiilor
Algerianca Imane Khelif, alături de taiwaneza Lin Yu-ting, au fost țintele unor speculații potrivit cărora ar fi transgender. Totul a pornit de la un fake-news propagat de presa ultra-conservatoare, care a ajuns să producă reacții la cel mai înalt nivel. Până și președinta Italiei, Giorgia Meloni, și fostul președinte al SUA, Donald Trump, au răspândit această minciună, pentru a-și scuza punctele de vedere transfobe și încercările de a limita respectarea drepturilor omului.
Cu toate acestea, nici Khelif, nici Lin nu sunt transgender. Deși Comitetul Olimpic Internațional a clarificat acest detaliu încă de acum câteva luni, nimic i-a împiedicat pe critici să vocifereze termeni denigratori și pe lângă realitate chiar și în timpul competiției. Mai degrabă au dat dovadă de frică și o neînțelegere a diversității biologice, decât să manifesteze o preocupare reală pentru corectitudinea sportivă.
Totul a culminat, trist, cu retragerea pugilistei italiene Angela Carini, după nici un minut în ring, în cadrul unui meci cu Imane Khelif. Italianca s-a portretizat apoi drept victima unei persoane transgender, alimentând și mai mult conspirațiile. După ce i s-a adus totuși la cunoștință că de fapt s-a aflat în ring împotriva unei femei biologice, italianca și-a cerut scuze pentru remarcile ei.
Nimic nu scuză însă presiunile psihologice la care a fost supusă Khelif, rezultate dintr-o campanie de ură a unor lideri de opinie care se împotrivesc oricărei idei de diversitate, fie că vorbim despre una biologică sau de gen.
Tranziția de gen și participarea persoanelor transgender în sport nu sunt decizii luate „peste noapte”. Regulile actuale sunt menite să asigure echitatea și incluziunea în competiții, respectând în același timp diversitatea biologică și de gen.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
