''Istoria ținutului secuiesc" contestată de doi cercetători români

Arhivistul Ioan Lăcătuşu din Sfântu Gheorghe şi istoricul Vasile Lechinţan din Cluj, menţionează, printr-un comunicat de presă că autorii celor trei volume apărute în limbile maghiară, română şi engleză, omit în mod voit sursele româneşti, sub pretextul precarităţii informaţiilor şi literaturii de specialitate sporadice. 

Argumentaţia este de-a dreptul cinică, deoarece despre contribuţia 'celorlalţi locuitori', respectiv a românilor, literatura de specialitate este numeroasă, nicidecum precară. Aşadar, nu 'precaritatea informaţiilor oferite de surse şi a literaturii de specialitate sporadice' este cauza prezentării superficiale, distorsionate şi incomplete, în contradicţie evidentă cu adevărul istoric, a celorlalţi locuitori ai fostelor scaune secuieşti şi a modului în care aceştia 'şi-au lăsat amprenta în istoria acestei regiuni', ci ocultarea lor voită în scopuri politice privind 'viitorul regiunii' sus amintite, prin eludarea surselor româneşti de-a dreptul numeroase şi în marea lor majoritate bine documentate şi oneste. Este uşor de ghicit că autorii şi-au propus să prezinte un 'Ţinut secuiesc' locuit doar de secui, respectiv maghiari, o enclavă monoetnică, având o istorie purificată de conexiunile permanente cu românii pe plan economic, militar, cultural, lingvistic, administrativ etc., se arată în comunicatul de presă. 

Semnatarii acestuia amintesc, printre altele, că există lucrări fundamentale de istorie elaborate de Academia Română, inclusiv cele apărute sub egida Institutului de Istorie George Bariţiu din Cluj-Napoca, precum şi o serie de volume şi studii referitoare la românii din fostele scaune secuieşti, apărute în ultimii 25 de ani sub semnăturile unor prestigioşi cercetător, notează Agerpres.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News