Noua lege a Învățământului preuniversitar ”România educată” introduce o nouă materie: Istoria și civilizația locală. Istoria României, ca disciplină școlară, nu poate cuprinde în cele mai mici detalii trecutul fiecărei zone, fiecărui județ, fiecărui oraș și chiar al fiecărui sat. Copiii ar trebui să știe când și cum s-a format localitatea sau județul în care trăiesc, ce personalități i-au făcut cinste, ce tradiții i-au adus faima, consideră inițiatorul amendamentului, Robert Cazanciuc.
”Am reușit să introduc Istoria și civilizația locală în noua lege a învățământului preuniversitar, promulgată, astăzi, de Președintele României, scrie senatorul Robert Cazanciuc, pe pagina sa de Facebook. Îmi doresc ca începând de astazi, în întreaga țară, să demareze competiții locale pentru a scrie cele mai bune manuale care să cuprindă cele mai relevante, cele mai definitorii aspecte și elemente de istorie și civilizație specifice fiecărei județ. Includerea pentru ciclul primar și gimnazial a unei noi categorii de competențe - istoria și civilizația locală - contribuie fără îndoială la identificarea și asumarea elementelor care ne unesc, dar ne și ajută să ne definim ca aparținând locurilor noastre de baștină. Am pornit, în demersul meu legislativ, printr-un amendament depus la Senat, de la premisa că, într-o lume care pare să își piardă reperele valorice, avem datoria față de copii, față de tineri, față de cei care vor veni mult timp după noi să le arătăm permanent de unde au venit, cine sunt, pe cine reprezintă ei în călătoria lor prin această lume. Istoria României, ca disciplină școlară, nu poate cuprinde în cele mai mici detalii trecutul fiecărei zone, fiecărui județ, fiecărui oraș și chiar al fiecărui sat. Copiii ar trebui să știe când și cum s-a format localitatea sau județul în care s-au născut, au copilărit sau trăiesc, ce personalități i-au făcut cinste, tradițiile care i-au adus faima, cultura pe care ei înșiși o moștenesc și multe altele. Sunt amănunte pe care copiii noștri nu le învață la ora de istorie națională. Am primit promisiunea copiilor de la Scoala Gimnaziala nr.1 din Mârșa, județul Giurgiu, că vor "adopta" fiecare câte o carte din biblioteca școlii, vor avea grijă de ea pe durata unui an, iar apoi o vor transmite mai departe altor copii. Promit că următoarea carte pe care le-o voi dărui o să fie o istorie a județului Giurgiu!”, a scris Robert Cazanciuc.
Studiul istoriei locale în școli are o importanță deosebită în înțelegerea și aprecierea istoriei și culturii comunității în care trăim. Astfel se încurajează elevii să-și descopere rădăcinile, să cunoască valorile localității natale, să înțeleagă evenimentele care au influențat dezvoltarea comunității și să-și dezvolte un sentiment de apartenență și responsabilitate față de aceasta.
Studiul istoriei locale oferă elevilor o perspectivă concretă și personală asupra trecutului. Prin explorarea evenimentelor care au avut loc în comunitatea lor, ei își pot construi o conexiune mai puternică cu aceasta. Cunoașterea detaliată a istoriei locale le permite să înțeleagă modul în care evenimentele naționale și globale au avut un impact asupra vieții de zi cu zi a comunității și să dezvolte o viziune mai amplă asupra istoriei în general.
Studiul istoriei locale contribuie la păstrarea și promovarea identității culturale a unei comunități. Prin cunoașterea și înțelegerea tradițiilor, obiceiurilor și valorilor locale, elevii devin mai conștienți de patrimoniul cultural și contribuția acestuia la diversitatea și bogăția culturală a țării lor. Această conștientizare îi încurajează să-și aprecieze și să-și respecte propria cultură, precum și să devină ambasadori ai acesteia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News