EXCLUSIV Istoricul Filip Iorga a conturat profilul Regelui Charles: E diferit, nu poate fi urât nici de progresiști
Istoricul Filip Iorga a conturat profilul noului Rege al Marii Britanii, scoțând în evidență că, deși monarhul este un aristocrat, nu poate fi urât de către politicienii și electoratul de stânga, întrucât a luptat alături de ei în mai multe cauze, precum lupta împotriva schimbărilor climatice și protejarea patrimoniului.
„Charles, fiind altă generație, ar putea să discute despre traumele suferite de indigeni, în încercarea de a-și atrage mai mulți simpatizanți republicani, spre deosebire de Regina Elisabeta a II-a, care s-a născut într-un imperiu și chiar primele ei declarații și primii ei pași ca monarh au primit influența acestor tradiții, acestei moșteniri imperiale. Cu toate acestea, moștenirea imperială a Marii Britanii s-a evaporat, Commonwealth-ul este o structură foarte democratică și modernă, care nu mai are legătură cu trecutul.
Aici, eu aș adăuga un bemol. Știu că acum este foarte la modă să fim anti-colonialiști, să condamnăm toate greșelile trecutului, însă poate că ar trebui să analizăm cu mai multă atenție cum arată diverse regiuni din lume - fără să fiu un partizan al colonialismului, dar trebuie să analizăm lucrurile în mod echilibrat - care au fost decolonizate neinteligent, pripit și fără intenție pentru interesele și soarta popoarelor respective. Acestea au căzut pe mâna unor politicieni meschini, corupți, violenți, brutali. Am văzut ce s-a întâmplat, în ultimele decenii, în multe regiuni ale Africii. Sigur că și puterile coloniale au, la rândul lor, o responsabilitate, dar și felul în care unele decolonizări s-au produs, mai ales cu sprijin sovietic sau prin mișcări comuniste, nu a dat chiar niște rezultate lăudabile.
Nu toată moștenirea britanică sau franceză, spaniolă sau portugheză ar trebui condamnată din oficiu. Trebuie să privim lucrurile acestea cu mai mult echilibru. Iar Charles, da, fiind o altă generație, probabil că va putea să vorbească mai deschis despre traumele celor care au fost colonizați și chiar, de ce nu, chiar să își ceară scuze pentru excesele coroanei din unele regiuni. Nu cred că ar fi ceva care să îi scadă din onorabilitate, ba chiar dimpotrivă. Există și trecut traumatic în aceste colonii, dar în același timp Marea Britanie are și multe lucruri cu care se poate lăuda, apropo de infrastructură, educație, de dezvoltarea anumitor regiuni, unde au colaborat cu populațiile de acolo. Există și o moștenire pozitivă pe care ei o pot scoate în lumină și poate că ar trebui să o facă.
El e un rege care nu ar putea fi urât nici măcar de politicienii de stânga și n-ar putea fi acuzat că e reacționar. E rege, e aristocrat, dar vedeți că e foarte atașat de cauzele protecției patrimoniului, precum și de cauzele legate de protejarea climei, de luptă împotriva încălzirii globale. Acestea sunt teme foarte dragi și stângii politice, precum și progresiștilor. Deci da, cred că e într-o poziție în care poate avea un discurs în cadrul căruia să recunoască anumite erori ale coroanei britanice și poate, eventual, să câștige adeziunea unora care poate astăzi sunt marcați de acel trecut traumatic”, a precizat istoricul Filip Iorga, pentru redacția DC News.
Moartea Reginei Elisabeta a II-a poate însemna și moartea monarhiei britanice? Istoricul Filip Iorga: Charles e diferit. Regina nu se pupa cu nimeni în fața Palatului Buckingham
Până acum, știm că cel mai categoric a fost premierul din Antigua și Barbuda, care a declarat că va cere un referendum pentru ca țara să devină republică în termen de trei ani, după moartea Reginei Elisabeta a II-a.
În plus, premierul din Noua Zeelandă a declarat că ţara sa va deveni republică în timpul vieţii sale, iar Australia intenționează să nu mai emită bancnote cu portretul prințului Charles.
Istoricul Filip Iorga: Personalitatea Reginei Elisabeta a II-a doar a amânat și a descurajat aceste acțiuni, dar ele au existat
„Regina Elisabeta a II-a, prin lungimea domniei ei și prin consistența personalității ei, a fost un liant, atât în interiorul Marii Britanii, cât și în interiorul Commonwealth-ului. E clar că acum vor apărea astfel de încercări de schimbare, de altfel, dacă ne uităm cum a mers istoria Europei și a lumii, în ultimele 200 de ani, dar în special în ultima sută de ani, vedem că e un proces evident de scădere a numărului de monarhii.
Personalitatea Reginei Elisabeta a II-a doar a amânat și a descurajat aceste acțiuni, dar ele au existat. Ne amintim că a existat un referendum chiar în interiorul Marii Britanii, în Scoția, pentru independență. Chiar dacă nu a avut succes, în Scoția există, în continuare, o mișcare independentistă foarte puternică. În plus, o dată cu moartea Reginei, nu știm dacă scoțienii ar renunța la monarh. Ideea lor, la referendumul trecut, era să existe totuși o uniune, întrucât se vorbea despre Regina Elisabeta ca fiind inclusiv regina Scoției, chiar dacă țara ar fi fost independentă. În cazul lui Charles nu știm ce s-ar întâmpla.
A fost un referendum și în Australia, nici acolo nu a avut succes, îmi amintesc că diverse vedete australiene s-au raliat atunci celor două tabere. Dar probabil vor exista în continuare astfel de inițiative”, a declarat Filip Iorga, pentru redacția DC News.
Ce poate face Charles?
„Charles este rege constituțional, ceea ce înseamnă că nu poate face, de fapt, mare lucru. Poate să încerce să fie un demn continuator al mamei lui, poate să încerce să fie un rege constituțional bun, să nu-și încalce atribuțiile, să nu facă niciun fel de comentariu care nu-și are locul, poate să continue această atitudine ne apropiere de supuși, de cetățeni, pentru că lumea nostră este din ce în ce mai egalitară și se așteaptă chiar și de la regi și regine să fie foarte apropiați de popor. Ați văzut deja că, în fața Palatului Buckingham, Charles a dat mâna cu oamenii, s-a îmbrățișat cu ei, chiar a fost sărutat de o doamnă din public... e o diferență importantă față de mama lui. Regina Elisabeta nu se pupa cu nimeni în fața Palatului Buckingham.
Eu ce aș face ar fi să călătoresc, aș merge în Canada, în Australia, în Noua Zeelandă, precum și în celelalte locuri. Aș încerca să fiu cât mai apropiat și cât mai prietenos, rămânând în limitele funcțiunii unui monarh constituțional și aș încerca să le prezint oamenilor din acele regiuni avantajele apartenenței la Commonwealth. În fond, sunt destule avantaje... gândiți-vă ce înseamnă să aveți un pașaport britanic, gândiți-vă totuși că e onorant pentru un australian, pentru un canadian, pentru un neo zeelandez să fie și supus al monarhului Marii Britanii. E o mare familie acolo și sunt tradiții seculare la care cred eu că multora le va fi greu să renunțe”, a continuat istoricul Filip Iorga.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
