EXCLUSIV  Istoricul Florin Țurcanu, despre spectacolul controversat din deschiderea JO 2024: Sclipire de geniu, dar undeva s-a făcut o eroare

Deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024 a fost în centrul atenției și a generat controverse din... foarte multe motive. Pentru prima dată în istorie, evenimentul a avut loc pe râul Sena, nu pe un stadion, cu sportivii defilând în bărci, o decizie care a stârnit entuziasm și, deopotrivă, critici. 

O aparentă reinterpretare a Cinei cea de Taină, în care au figurat reprezentanți ai comunității LGBTQ+, a fost catalogată drept ”blasfemie la adresa creștinătății” de unele nume importante din Franța, precum Philippe de Villiers și Marion Marechal, dar și de Javier Tebas, președintele La Liga. ”Inacceptabil, lipsit de respect, infam, o bătaie de joc. Folosirea imaginii Cinei cea de Taină la Jocurile Olimpice de la Paris este o insultă pentru noi, creștinii. Unde este respectul pentru religie?”, a transmis șeful fotbalului din Spania, potrivit Marca.

Organizatorii JO de la Paris susțin, însă, că totul a fost interpretat greșit și că scena întruchipează personajul principal era Dionysos: ”Interpretarea zeului grec Dionysos ne face conștienți de absurditatea violenței între oameni”.

Unul dintre momentele care au atras controverse a fost cel în care trupa Gojira și cântăreața de operă Marina Viotti au interpretat o piesă cu referință la decapitarea reginei Maria Antoaneta și a regelui Ludovic al XVI-lea, imagine pe care cei mai mulți au catalogat-o drept scandaloasă.

Istoricul Florin Țurcanu a fost invitat în emisiunea Oanei Stănciulescu, #Rezist, unde a vorbit despre deschiderea Jocurilor Olimpice din Paris.

Florin Țurcanu a apreciat: A fost creativitate franceză. E scânteia aceea de geniu pe care francezii o au în inventarea de forme noi, de situații noi, de maniera de a pune în scenă teme vechi. Nu e degeaba Franța marea țară a avangardelor! E liber că alegerea Senei ca traseu pentru defilarea echipelor olimpice, peisajul acesta al Parisului pe care-l știm de-a lungul fațadelor, a fost o idee absolut remarcabilă. Și va rămâne!

A avut dreptate Macron când a zis că o să discutăm despre asta și peste 100 de ani. 

Bineînțeles. Pe deoparte ploaia a stricat puțin, pe de altă parte ați văzut că au fost polemici legate de anumite secvențe și momente. Au venit cu explicații, au fost obligați să explice, adică... personal, scena cu Maria Antoaneta decapitată... simbolistica "sângeroasă", roșul acela aprins pe fațada acelei închisori... cred că acolo s-a făcut o eroare. Pentru că locul acela, orice istoric poate să o zică, a fost un loc de groază și teroare. A fost locul din care au plecat pentru a fi executați mii de oameni.

Și cine vizitează Conciergerie, ceea ce a fost o închisoare, nu poate să nu fie profund zguduit de condițiile în care ființa umană a fost tratată, ținută acolo de un regim revoluționar care își pierduse capul și derapase complet faza practic totalitară, ca să folosesc acest termen - faza Revoluției Franceze care anticipează că pregătește oricum regimurile totalitare în secolul al XX-lea.

Interviul complet, aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News