Italia a înregistrat primul deces prin sinucidere asistată

Sursă foto: Unsplash (Grant Whitty)
Sursă foto: Unsplash (Grant Whitty)

Italia a legalizat sinuciderea asistată, iar primul deces a fost înregistrat joi, 16 iunie. 

Prima persoană care a beneficiat de sinucidere asistată în Italia, o practică foarte strict reglementată, a murit joi dimineaţă, a anunţat într-un comunicat Asociaţia Luca Coscioni, care militează pentru legalizarea acestei practici, relatează AFP și Agerpres. 

Federico Carboni, prezentat sub pseudonimul "Mario" în mass-media până la decesul său pentru protejarea intimităţii, a murit după ce şi-a injectat un medicament cu ajutorul unui dispozitiv special, care costă în jur de 5.000 de euro, şi pentru care Asociaţia Luca Coscioni a lansat un apel la strângere de fonduri.

Bărbatul nu e putea deplasa normal

Federico Carboni, în vârstă de 44 de ani, era un şofer de camion devenit tetraplegic în 2010, după un accident de circulaţie în care şi-a rupt coloana vertebrală.

El a cerut în repetate rânduri autorităţilor sanitare din Marche, o regiune din centrul Italiei în care bărbatul locuia, autorizaţia de a recurge la sinucidere asistată. Aceasta autorizaţie îi fusese refuzată pana la intervenţia echipei de avocaţi a Asociaţiei Luca Coscioni.

În prezent, legea italiană îi pedepseşte pe cei care oferă ajutor pentru sinucidere asistată cu o pedeapsă cuprinsă între 5 şi 12 ani de închisoare.

Cu toate acestea, în 2019, Curtea Constituţională, cea mai înaltă instanţă din Italia, a introdus o excepţie pentru "pacienţii menţinuţi în viaţă prin tratamente (...) şi care suferă de o patologie ireversibilă, o sursă de suferinţe fizice şi psihologice pe care ei le consideră intolerabile, fiind pe deplin capabili să ia decizii libere şi conştiente".

”Viața este fantastică și avem doar una”

Federico Carboni a îndeplinit toate aceste criterii. "Nu neg că mă doare să-mi iau rămas bun de la viaţă, aş fi necinstit şi mincinos dacă aş spune altfel, pentru că viaţa este fantastică şi avem doar una", au fost ultimele cuvinte ale lui Federico Carboni, citat într-un comunicat.

"Am făcut tot posibilul să încerc să trăiesc cât mai bine (...) însă acum am ajuns la capătul forţei mele mentale şi fizice (...) Sunt la cheremul evenimentelor, depind complet de ceilalţi, sunt ca o barcă în derivă pe ocean", a adăugat el.

"Sunt conştient de condiţia mea fizică şi de perspectivele mele, aşa că sunt complet calm şi senin cu privire la ceea ce voi face. În sfârşit sunt liber să zbor unde vreau", a conchis Federico Carboni.

Curtea Constituţională din Italia, decizie privind sinuciderea asistată în 2019 

Curtea Constituţională din Italia a decis că sinuciderea asistată poate fi considerată legală dacă sunt reunite anumite condiţii stricte: o patologie ireversibilă ce provoacă suferinţe insuportabile, consimţământul persoanei vizate şi un control al autorităţilor publice. În această ţară cu o puternică tradiţie catolică, decizia este una istorică, întrucât Codul Penal italian pedepseşte, în teorie, 'instigarea sau ajutorarea suicidului' prin pedepse cuprinse între cinci şi 12 ani de închisoare.

Cea mai înaltă instanţă italiană a fost sesizată în cazul unui lider al Partidului Radical (favorabil avorturilor şi eutanasiei), care l-a condus în 2017 în Elveţia pe un celebru DJ italian tetraplegic, pentru o sinucidere asistată. O cercetătoare de origine română, Cristina Papa, profesoară de antropologie culturală la Universitatea din Perugia, consideră că acest anunţ este în concordanţă cu societatea italiană actuală, care s-a secularizat şi îndepărtat de preceptele etice ale Bisericii Catolice şi îşi revendică dreptul de a avea ultimul cuvânt în privinţa sănătăţii sale. 'Ideea că suferinţa reprezintă o modalitate de a te apropia de Dumnezeu şi un lucru pozitiv nu mai este răspândită', a explicat specialista pentru AFP. 'Prezenţa instituţională a Bisericii a regresat, la fel ca influenţa sa asupra politicii italiene', a subliniat ea, evocând dispariţia Democraţiei Creştine, un partid dominant pe scena politică italiană până la sfârşitul anilor 1980. În plus, 'dreptul la sănătate este considerat un drept al tuturor', iar această decizie a justiţiei se înscrie în contextul contemporan al prelungirii vieţii cu ajutorul unor tehnologii de vârf, care nu existau în trecut. Încadrare legislativă exactă 'Sentinţa Curţii va obliga Parlamentul să legifereze', a adăugat Cristina Papa. Citește știrea integrală AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel