Iulian Gherguţ ar urma să primească despăgubiri pentru cei 8 ani cât a fost răpit. Cine face plata
Cristian Barna, analist de securitate, spune că Iulian Gherguţ va primi despăgubiri pentru perioada petrecută sechestrat în Burkina Faso.
"Etapa numărul 1 când revine este că este pus în carantină. Atunci când ostatici sunt recuperați ei sunt puși în carantină cel puțin 21 de zile pentru tot felul de boli care sunt transmisibile, pentru a se vedea ce sechele, ce boli a dobândit. Modul în care se face această evaluare înseamnă și bani care îi vor fi plătiți lui ca despăgubire. El are dreptul la despăgubire pentru perioada în care a stat acolo. Se asigură doar că nu are boli transmisibile. Bănuiesc că nu îl vizitează familia cam 3-4 zile până se fac toate analizele.
Ei nu sunt tratați rău (n.r. prizonierii), ei practic sunt într-o închisoare, într-o cușcă”, a explicat analistul de securitate pentru Adevărul.
Cine se ocupă de plata despăgubirilor
"Cei care răpesc îi răpesc pentru a primi acele răscumpărări. În mod normal aceste răscumpărări sunt asigurate de firmele de asigurări, dacă firma care te angajează îți face o asigurare ca la carte, cum trebuie. Acești răpitori cer de obicei cam cât știu ei că ar oferi firma de asigurări, dar dacă firma care te-a dus acolo nu îți plătește o asigurare atât de bună ca firma de asigurări să plătească pentru răscumpărarea ta, atunci intră în funcțiune apartenența sau naționalitatea. Statul român are această obligație de a te scoate pe tine de acolo și atunci intervine statul român, MAE, ambasadorul de acolo și încearcă să te scoată de acolo. Încep niște negocieri care au tot tacâmul, servicii de securitate privată, servicii de informații naționale de acolo, SIE, MAE și toată lumea se chinuie să identifice soluții să îl aducă pe omul nostru acasă.
Răpitorii negociază prin second second second hand, adică cei care l-au răpit nu ies la suprafață pentru că dacă se duc la întâlnire pot fi capturați. Toată secretomania este dată de aceste operațiuni care se gestionează. Securitatea operațiunii răpitorilor, adică răpitorii au grijă ca modul în care trimit cererea de recompensă, modul în care negociază, modul în care se termină negocierea, toți vor să negocieze cât mai dur. Dacă se plătește această recompensă, atunci nimeni nu vrea să se știe că s-a plătit, pentru că această recompensă dă apa la moară ca să apară tot mai mulți răpitori. Este o condiție care se pune”, a mai spus Cristian Barna.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
