Jaful din pădurile României

Pe specii forestiere, răşinoasele reprezintă 36,6% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 33,8%, stejarul 10,5%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 11,3%, şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc) 7,8%. 

Potrivit INS, în 2018 volumul de masă lemnoasă recoltată a fost cu 8,8% mai mare decât în anul 2014.

Lemnul recoltat a fost destinat în proporţie de 95,4% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 4,6% persoanelor fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate.

"Conform Legii nr. 46/2008 - Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; prin excepţie persoanele fizice pot exploata, fără atestare, un volum de maxim 20 metri cubi/an din pădurile pe care le au în proprietate", precizează INS.

Anul trecut, s-au recoltat 12,713 milioane metri cubi de lemn din pădurile proprietate publică, reprezentând 65,3% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate privată (30,2%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (4,5%).

În 2018, comparativ cu 2017, volumul de lemn recoltat din pădurile proprietate privată a crescut cu 16,2%, din păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale cu 15,3%, din păduri proprietate publică a statului cu 0,3%, iar din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a scăzut cu 10,7%.

Produsele lemnoase principale au reprezentat 70,8% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, produsele lemnoase secundare 20,3% şi produsele lemnoase de igienă 8,9%.  Volumul de masă lemnoasă recoltată din produse principale a crescut cu 13,5% şi a scăzut din produse secundare cu 9,5%, iar din produse de igienă cu 4,4% .

Suceava, cel mai defrișat județ

La nivelul regiunilor de dezvoltare, 28,2% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 21,3% din regiunea Centru, 14,0% din regiunea Nord-Vest, 12,8% din regiunea Vest, 9% din regiunea Sud-Muntenia, 7,4% din regiunea Sud-Vest Oltenia, 6,9% din regiunea Sud-Est şi 0,4% din regiunea Bucureşti-Ilfov. 

Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă astfel: răşinoasele reprezintă majoritatea la regiunea de dezvoltare Nord-Est (44,2%), diverse specii moi la Sud-Est (22,2%), diverse specii moi la Sud-Muntenia (23,5%), stejar la Sud-Vest-Oltenia (13,7%), stejar la Vest (26,5%), stejar la Nord-Vest (18,3%), răşinoase la Centru (29,4%) şi diverse specii moi la Bucureşti-Ilfov (1,3%).

La nivel de judeţe cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în judeţul Suceava (13,2%), urmat de Harghita (6,7%), Neamţ (6,4%), Bacău (5,2%) iar cele mai mici cantităţi s-au recoltat în judeţele Ialomiţa şi Olt (0,5%), Ilfov şi Brăila (0,4%) şi Constanţa, Galaţi şi Teleorman (0,3%).

În 2018, s-au efectuat tăieri de conservare pe 62% din suprafaţa totală parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în codru pe 35,5%, tăieri de regenerare în crâng pe 20% şi tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 0,5%.

Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tăieri rase (5,3% din suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare), urmând ca suprafeţele respective să fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice.

Vezi și: Ministerul Mediului, autorizație pentru împușcarea unui urs în Harghita

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News