Ministerul japonez al Apărării a declarat că este alarmat de noile amenințări din partea Rusiei și că are tot mai multe îngrijorări cu privire la Taiwan, într-un raport anual care vine în momentul în care Tokyo ia în considerare creșterea semnificativă a cheltuielilor militare.
Documentul include un capitol despre invadarea Ucrainei de către Rusia, despre care se spune că riscă să transmită mesajul „că o încercare de a schimba unilateral status quo-ul prin forță este acceptabilă”.
Analiza, publicată vineri, analizează peisajul securității globale și amenințările specifice la adresa Japoniei și spune că există îngrijorarea că Rusia ar putea „îmbunătăți și aprofunda în continuare relațiile cu China”.
De asemenea, avertizează că Moscova se poate sprijini din ce în ce mai mult pe capacitatea sa nucleară ca factor de descurajare, ceea ce ar putea însemna, la rândul său, o creștere a activității în jurul Japoniei, unde submarinele nucleare rusești sunt active în mod obișnuit.
Japonia a susținut sancțiunile conduse de Statele Unite și Uniunea Europeană împotriva Moscovei și a înregistrat o creștere a activității militare rusești pe teritoriul său.
În mai, avioanele militare chineze și rusești au efectuat zboruri comune în apropierea Japoniei imediat după o întâlnire a grupării Quad conduse de SUA la Tokyo.
Documentul de apărare dedică, de asemenea, un spațiu semnificativ Taiwanului. Acesta include cea mai detaliată imagine de ansamblu a situației de securitate din insulă și menționează că „de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Taiwan a lucrat la consolidarea eforturilor de autoapărare”.
Documentul din acest an a fost lansat pe fondul așteptărilor tot mai mari că Japonia va crește semnificativ cheltuielile pentru apărare.
În timp ce bugetul pentru apărare a crescut de ani de zile, Japonia are încă cel mai scăzut raport dintre cheltuielile militare și produsul intern brut dintre țările din Grupul celor șapte.
Kishida a susținut public creșterea cheltuielilor, iar partidul său de guvernământ are un obiectiv pe termen lung al unui buget de apărare egal cu 2% din PIB, deși experții spun că poate fi dificil să se atingă rapid această cifră.
Armata Japoniei nu este recunoscută oficial în conformitate cu constituția postbelică a țării, iar cheltuielile sunt limitate la finanțarea capacităților nominale defensive.
Raportul continuă să descrie China drept o „preocupare puternică de securitate”, adăugând că riscul prezentat de Beijing „se intensifică în ultimii ani”.
În mod similar, repetă că Coreea de Nord prezintă „amenințări grave și iminente” continue, despre care a spus că se „intensifică”.
Rubla s-a depreciat vineri cu aproape 2% faţă de dolar, după ce Banca Centrală a Rusiei a anunţat o nouă reducere semnificativă a dobânzii de bază, de la 9,5% până la 8%, transmite Reuters.
Moneda Rusiei se tranzacţiona la un curs de 57,74 ruble pentru un dolar, după ce a atins 58,16 imediat după anunţarea deciziei. De asemenea, rubla s-a depreciat cu 1% faţă de euro, şi se tranzacţiona la un curs de 57,79 ruble pentru un euro.
Rubla a fost anul acesta moneda cu cea mai bună performanţă pe plan global, după o serie de măsuri - inclusiv restricţii impuse ruşilor în retragerea economiilor lor în valută - pentru protejarea sistemului financiar rusesc de efectele sancţiunilor occidentale, în urma războiului. Înainte de începutul invaziei din 24 februarie, moneda Rusiei se tranzacţiona la un curs de aproape 80 ruble pentru un dolar şi 85 ruble pentru un euro.
Aprecierea rublei a provocat temeri în rândul oficialilor ruşi, deoarece scad veniturile ţării de pe urma exporturilor de materii prime şi alte bunuri.
Săptămâna aceasta, Banca Centrală a Rusiei a anunţat că va permite băncilor din aşa-numitele "ţări ostile" să facă tranzacţii cu valută pe piaţa forex din Rusia. Moscova a etichetat ţările care i-au impus sancţiuni drept "ţări ostile", o listă care include întreaga Uniune Europeană, SUA, Marea Britanie, Japonia, Australia şi alte ţări.
De asemenea, Banca Centrală a Rusiei a eliminat o limită de 30% cu privire la plăţile în avans către non-rezidenţi pentru contractele de import la anumite servicii, toate acestea făcând parte din restricţiile asupra mişcărilor de capital introduse de Moscova după invadarea Ucrainei.
Potrivit analiştilor, Rusia trebuie să reducă în continuare costul creditului având în vedere că se confruntă cu spectrul unei recesiuni după ce Occidentul i-a impus sancţiuni economice şi financiare fără precedent.
Rusia se confruntă cu o inflaţie accelerată şi o fugă a capitalurilor, în timp ce în paralel este ameninţată de o posibilă intrare în incapacitate de plată după ce Occidentul a impus sancţiuni dure ca reacţie la invadarea Ucrainei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu