Viceprim-ministrul polonez Jarosław Kaczyński susține că „dacă Germania este o superputere morală“, atunci el este „o blondă tânără și înaltă“.
Germania nu a reușit să despăgubească Polonia pentru crimele de război comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat viceprim-ministrul polonez Jarosław Kaczyński în timpul unei vizite la Sochaczew, în centrul Poloniei, marți, ca parte a turneului în țară al PiS.
Liderul PIS a făcut și o altă declarație fermă împotriva Germaniei, spunând că nu este clar dacă promisiunile germane de reînarmare au fost îndreptate împotriva Rusiei sau Poloniei, care este, de asemenea, ocupată cu reînarmarea.
Cu toate acestea, Kaczyński și-a concentrat atacul asupra Germaniei pentru refuzul de despăgubire a Poloniei pentru crimele de război germane și a repetat că este timpul ca Polonia să ceară în mod oficial ca Germania să plătească despăgubiri Poloniei pentru cel de-al Doilea Război Mondial.
„Nu ne-au compensat pentru cel de-al Doilea Război Mondial și nici nu i-au pedepsit pe mulți dintre vinovați. Ei chiar au adoptat o legislație, care a acordat efectiv amnistia pentru greșelile trecute”, a spus Kaczyński.
Liderul partidului de guvernământ al Poloniei a continuat să reamintească oamenilor că polonezii din Auschwitz au fost condamnați la moarte fără proces, iar cei care i-au ucis nu au fost niciodată judecați. El a menționat că Germania a plătit despăgubiri altor națiuni, potrivit unui raport al publicației poloneze Dorzeczy.
„De ce au plătit ei despăgubiri Franței, de ce au plătit despăgubiri evreilor? Suntem noi polonezii mai puțin demni? Simt că este aproape momentul în care trebuie să cerem aceste despăgubiri și trebuie să dăm cu pumnul în masă. Germania se preface a fi o superputere morală. Dacă ei sunt o superputere morală, atunci eu sunt o blondă tânără și înaltă”, a spus Kaczyński unei mulțimi din Sochaczew.
Kaczyński a comentat, de asemenea, atitudinea UE față de Polonia, spunând că „ne-a legat mâinile pe multe probleme”.
El a mai spus că există o problemă majoră cu Ungaria în legătură cu blocarea recentă de către țară a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei.
Acesta a mai dezvăluit că întâlnirea sa cu președintele Emmanuel Macron este iminentă, Polonia încercând să schimbe poziția conciliantă a lui Macron față de Rusia, conform RMX.
Preşedinţia Franţei a transmis că este analizată posibilitatea unei vizite a preşedintelui Emmanuel Macron în Ucraina, subliniind însă că nu a fost fixată nicio dată. "Preşedintele a spus permanent că este analizată posibilitatea unei deplasări la Kiev", a afirmat vineri un oficial de la Palatul Elysée.
Emmanuel Macron discută frecvent prin telefon cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, iar cea mai recentă convorbire a avut loc joi.
Emmanuel Macron va efectua marţi şi miercuri vizite în România şi Republica Moldova. Marţi seară, preşedintele Franţei se va întâlni cu militari francezi staţionaţi în Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, iar miercuri dimineaţă va avea o întrevedere, în acelaşi loc, cu preşedintele Klaus Iohannis.
Tot miercuri, Emmanuel Macron se va deplasa în Republica Moldova, pentru o întâlnire cu preşedintele Maia Sandu.
Parlamentul European (PE) le-a solicitat joi statelor UE să convoace o convenţie pentru reformarea tratatelor europene pentru a obţine, printre alte schimbări, eliminarea regulii votului unanim al statelor membre în adoptarea anumitor decizii în Consiliul UE şi acordarea dreptului de iniţiativă legislativă pentru PE, relatează agenţia EFE.
Într-o rezoluţie adoptată cu 355 de voturi pentru, 154 împotrivă şi 48 de abţineri, eurodeputaţii precizează articolele din tratate pe care le doresc revizuite.
Rezoluţia enunţă ca obiectiv consolidarea capacităţii de acţiune a UE prin revizuirea procedurilor de vot sau adaptarea competenţelor atribuite UE în domenii precum sănătatea, energia, apărarea şi politicile economice şi sociale.
Europarlamentarii mai cer consolidarea articolului prin care pot fi disciplinate acele state membre acuzate că încalcă valorile europene, pentru a preciza constatarea şi consecinţele acestor încălcări.
O altă solicitare cuprinsă în rezoluţia eurodeputaţilor este să se acorde Parlamentului European prerogative sporite de negociere asupra bugetului UE şi de asemenea ca această instituţie europeană să primească drepturi de iniţiativă, modificare şi derogare legislativă.
Cu această rezoluţie adoptată de PE, statele membre urmează să decidă prin majoritate calificată la un summit, probabil la cel din 23-24 iunie, dacă lansează convenţia pentru reforma tratatelor.
Respectiva convenţie reuneşte reprezentanţi ai statelor membre, ai parlamentelor naţionale, Parlamentului European şi Comisiei Europene pentru a elabora o propunere pentru un nou tratat al UE, pe care în final toate statele membre vor trebui să-l aprobe în unanimitate pentru a fi adoptat (citește AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News