Jocul UDMR pentru 2017-2018: Subminarea statului român din interior

Pentru liderii acestei formaţiuni, cu o agenda diferită de a României şi care reiese din ce în ce mai mult la iveală, este aceea de a stă câtmai departe de Palatul Victoria în următorul an şi jumătate pentru că în 2019, odată cu emoţia trecerii centenarului să revină în forţă la jurămintele false depuse la Palatul Cotroceni, cum că ar respecta Constituţia şi legile ţării. De ce alege UDMR această strategie? Ei bine, din mai multe motive: 

• Intrarea la guvernare, în mod oficial cu miniştrii în cabinet, ar duce în mod indubitabil la sinuciderea politică a partidului care s-ar asocia cu aceştia. În anul centenarului nu există temă mai sensibilă pentru poporul român indiferent că sunt transilvăneni, munteni, olteni, moldoveni, dobrogeni. 

Dacă UDMR ar fi avut o agendă de reconciliere naţională şi mesajul liderului acestor formaţiuni ar fi fost unul de îmbrăţişare a ideii de unitate şi de acceptare a existenţei României ca stat naţional unitar, atunci am fi putut asista la un moment istoric şi chiar la o guvernare din care să facă parte şi UDMR. În ciuda faptului că aportul la actul de guvernare ar fi fost unul ineficient după cum demonstrează anii trecuţi. Prin urmare declaraţiile lui Hunor Kelemen şi ale unor altor lideri UDMR din ultima perioada demonstrează agenda externă şi antinaţională. Astfel varianta a doua a intrării laguvernare prin însuşirea caracteristicilor statului român ar conduce la ieşirea UDMR din Parlament în anul 2020. 

• Menţinerea electoratului UDMR într-o abordare pseudo-ideologică şi conflictuală cu etnicii români, este singură carte pe care Budapesta şi Moscova o pot juca în această perioada pentru a slabi statul român. Există riscul pentru Ungaria, Rusia şi alţi neprieteni ca România să-şi revină şi să se întărească considerabil în această perioadă prin: creşterea spiritului patriotic şi naţional al tuturor românilor; sporirea încrederii cetăţenilor în România ca ţară puternică, dar mai ales teamă cea mai mare este faţă de trezirea la realitate a naţiunii române, a şasea că număr din Europa şiacţionarea cetăţenilor români şi liderilor acesteia într-un mod unitar şi că un jucător extrem de puternic în Uniiunea Europeană. Într-o ţară că Ungaria care are o forţă militară aproape egală cu zero, o populaţie la jumătatea României, o economie în declin, o dictatură naţionalistă extremistă, cel mai mare coşmar poate fi „încetarea războiului româno-român” şi transformarea României în pilonul regional cu cea mai mare forţă militară, economică, şi politică. Astfel UDMR şi PCM, asupra cărora nu mai am nici un dubiu că au făcut şi fac un joc dublu, respectiv jocul Budapestei şi aliaţilor săi pe de o parte şi jocul personal al liderilor UDMR de păstrare a avantajelor şi beneficiilor dăruite de către liderii români dea lungul timpului. 

Iată ce cred însă că se va întâmpla din punct de vedere politic până la 1 ianuarie 2019: 

• UDMR nu va intra cu miniştrii la guvernare, dar va încerca să obţină toată avantajele posibile (secretar de stat, prefecţi, funcţionari publici înpoziţii cheie, trecerea unor amendamente ale unor legi care să mai arunce puţin praf în ochi minorităţii maghiare). 

• Provocări continue în atitudini publice care să genereze conflict şi reacţie din partea autorităţilor române. Deasemenea după cum se observă deja, încercarea de instigare a cetăţenilor români împotriva propriilor partide şi instituţii. Organizarea de evenimente generatoare de conflict în vederea „celebrării” a „eroilor” maghiari din preajma Trianonului. Această atitudine va avea un singur scop: folosirea unui posibil conflict pentru alimentarea în mod eronat a capitalelor occidentale cu intoleranţă închipuită faţă de minorităţi. Singurul atu al Budapestei nu este nici unul militar, nici economic, nici politic, este reprezentat de lobby-ul construit încă din vremea comunismului mai ales la Washington dar şi în capitalele europene prin„mijloace specifice”, unele de tip Mata-Hari (pentru cunoscători ) în vederea transmiterii unor mesaje eronate faţă de România şi susţinerea cauzei maghiare. Acesta este motivul real al lipsei de reacţie puternică a autorităţilor române dincolo de o complicitate politică transplantinica în căutare de voturi pentru creeare de majorităţi sau păstrarea celei existente. 

La toate acestea se mai adaugă alegerile prezidenţiale din 2019, atunci când abordarea UDMR şi poziţionarea acesteia vor reprezenta „cartoful fierbinte” pentru Klaus Johannis, beneficiarul voturilor minoritaii maghiare în mare parte la ultimele alegeri. 

Consider în final, că politică externă a României este extrem de slabă în acest moment, nefiind vină Budapestei pentru reţeaua eficientă în influenţarea Congresului şi Senatului american sau în alte capitale, ci incapacitatea şi dualitatea Ministerului de Extene român în construirea unei asemenea forţe de influenţă. La toate acestea se mai adaugă şi actul de trădare naţională comis de unii şefi de servicii la începutul anilor 90, în care au vândut pentru interes personal reţelele de influenţă construite în multe capitale. 

Dar despre distrugerea spionajului românesc cu bună ştiinţă de unii oportunişti şi trădători de ţară la începutul democraţiei, voi reveni într-un alt episod. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News