Jocurile Olimpice ''nu sunt despre politică'', spune Thomas Bach

Jocurile Olimpice sunt în primul rând despre sport. Sportivii personifică valorile excelenţei, solidarităţii şi păcii. Ei exprimă această incluziune, acest respect reciproc şi neutralitate din punct de vedere politic atât în competiţii cât şi la ceremoniile de premiere. Puterea unificatoare a Jocurilor Olimpice se poate manifesta doar dacă toată lumea arată respect şi solidaritate unul faţă de celălalt. În caz contrar, JO vor coborî la nivelul unei pieţe a protestelor politice şi nu vor mai uni lumea ci o vor diviza, a spus Bach, într-un articol pentru The Guardian, transmite Agerpres.

Participanţii la Jocurile Olimpice de la Tokyo ar trebui să aibă dreptul de a protesta de manieră "respectuoasă", aprecia, la începutul acestei luni, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Atletism (World Athletics), Sebastian Coe, alimentând astfel o dezbatere sensibilă. Acest subiect a luat amploare în contextul manifestaţiilor masive după decesul lui George Floyd, un bărbat de culoare ucis de un poliţist alb, în luna mai în SUA.

"Am spus clar că dacă un atlet vrea să pună un genunchi în pământ pe podium (în semn de protest faţă de inegalităţile rasiale), el va avea toată susţinerea mea", declara atunci Coe, cu ocazia unei inspecţii la stadionul naţional olimpic, care va găzdui probele de atletism de la JO de la Tokyo, amânate pentru vara lui 2021 din cauza coronavirusului. "Atleţii vor să reflecte lumea în care trăiesc", adăuga acesta, în timp ce era intervievat privind eventualitatea unor proteste în timpul Jocurilor. "Pentru mine, este absolut acceptabil, atât timp cât este făcut cu un respect total pentru alţi competitori, iar eu cred că majoritatea sportivilor ar înţelege acest lucru", spunea Sebastian Coe.

Segregarea rasială

Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a pus pe ordinea de zi regulile sale privind activismul sportivilor, în luna ianuarie, excluzând orice formă de revendicare pe podiumurile de premiere şi pe terenurile de sport. În luna iunie, mai mulţi sportivi americani, între care vedeta JO de la Ciudad de Mexico din 1968, John Carlos, exclus la acea vreme pentru că a protestat împotriva segregării rasiale prin ridicarea pumnului, au solicitat CIO să suprime regulile care interzic sportivilor să-şi manifeste opiniile politice, religioase sau rasiale pe durata Jocurilor.

În august, majoritatea sportivilor australieni şi-a exprimat opinia că protestele cu conotaţii politice nu au ce să caute în cadrul Jocurilor Olimpice sau la festivităţile de premiere de la JO, scria Reuters, care cita un sondaj efectuat în rândul acestora. Mai mult de 80% din cei 496 de repondenţi au declarat la acea vreme că astfel de proteste ar denatura performanţa sau experienţa sportivilor.

Sondajul a fost făcut în contextul în care tot mai multe voci solicită Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) să permită sportivilor să-şi exprime nemulţumirile de ordin politic sau social în competiţiile desfăşurate sub egida sa, mai ales că mai multe federaţii internaţionale au acceptat acest lucru, în special faţă de mişcarea Black Lives Matter (BLM).

Chestiunea protestului olimpic are o rezonanţă specială în Australia după ce sprinterul Peter Norman a luat parte la un asemenea moment, la JO din 1968 de la Ciudad de Mexico, când s-a solidarizat, pe podiumul de premiere, cu cei doi atleţi negri situaţi pe locurile 1, respectiv 3, la proba de 200 metri (americanii John Carlos, respectiv Tommie Smith).

Articolul 50 din Carta Olimpică interzice orice formă de protest în timpul Olimpiadelor.

În competiţiile interne, mai mulţi sportivi australieni s-au solidarizat cu mişcarea BLM punând un genunchi în pământ înainte de începerea meciurilor. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News