Jocurile video intră în vizorul Parlamentului European: Posibile practici de spălare a banilor, munca forțată și exploatarea copiilor
Parlamentul UE a aprobat un pachet de măsuri pentru a contracara riscurile și practicile dăunătoare, dar în același timp să exploateze potențialul sectorului pentru economie și educație.
Abordarea riscurilor jocurilor video, dar și exploatarea potențialului acestora pentru educație, ocupare și creștere economică. Aceștia sunt cei doi piloni pe care se bazează raportul aprobat de Parlamentul European la Strasbourg și care conține o serie de propuneri pentru a reglementa mai bine sectorul, protejând jucătorii și pentru a face din acesta un instrument de dezvoltare socială și economică. Potrivit datelor de la ISFE, lobby-ul industriei, în 2021 erau în jur de 125 de milioane de jucători în Europa, pentru o cifră de afaceri de 23,3 miliarde de euro.
1. Practici periculoase
În ceea ce privește primul pilon, Parlamentul solicită un efect de pârghie în special pe cinci puncte. Primul vizează antrenamentele considerate periculoase pentru jucători, atât foarte tineri, cât și mai în vârstă.
De exemplu, există practica ”loot boxes”: module virtuale aleatorii care ajută jucătorii să avanseze în joc. ”Pe măsură ce oamenii cheltuiesc bani reali, acest lucru ar putea avea consecințe psihologice și financiare negative prin achiziții nedorite sau necontrolate”, explică Parlamentul.
Prin urmare, Strasbourg solicită Comisiei să analizeze modul în care sunt vândute jocurile și să ia măsurile necesare pentru a realiza o abordare europeană comună pentru a asigura protecția consumatorilor, potrivit Europa Today.
Se solicită de asemenea, măsuri de contracarare a riscurilor așa-numitei ”gold-farming”, adică practicarea vânzării obiectelor obținute într-un joc prin schimbul lor pe bani reali, deoarece aceasta poate fi legată de infracțiuni financiare și încălcări ale drepturilor omului.
Aceste practici, de exemplu, pot fi folosite în țările în curs de dezvoltare ca vehicul pentru spălarea banilor, munca forțată și exploatarea copiilor. Din acest motiv, Parlamentul a cerut autorităților naționale să pună capăt acesteia.
Protecția minorilor
Un alt punct cheie, oarecum legat de primul, este protecția minorilor împotriva oricăror daune cauzate de jocurile video online și de publicitatea direcționată.
În acest scop, europarlamentarii solicită, de asemenea, dezvoltatorilor de jocuri să evite design-urile manipulative, care ar putea duce la fenomene precum dependența de jocuri de noroc, izolarea și hărțuirea cibernetică.
Achiziții și abonamente
Deputații cer apoi informații mai clare cu privire la conținutul, politicile de cumpărare și grupele de vârstă de referință ale jocurilor, eventual pe linia sistemului Pan European de informații despre joc (Pegi) deja utilizat în 38 de țări.
Ei subliniază că anularea abonamentelor la jocuri ar trebui să fie la fel de ușoară ca și abonarea. Politicile de cumpărare, returnare și rambursare a jocurilor trebuie să respecte regulile UE, iar autoritățile naționale trebuie să pună capăt practicilor ilegale care permit jucătorilor să tranzacționeze, să vândă sau să parieze pe site-uri de jocuri.
Protejarea datelor
În raportul lor, deputații insistă asupra faptului că jocurile video online ar trebui să protejeze mai bine datele utilizatorilor, în conformitate cu cerințele Regulamentului general privind protecția datelor.
Adresându-se industriei, Starsburg solicită reglementări care obligă dezvoltatorii de jocuri să proiecteze jocuri video care să nu creeze dependență, ținând cont de vârsta, drepturile și vulnerabilitățile copiilor. În plus, industria ar trebui să acorde prioritate protecției datelor, echilibrului de gen și siguranței jucătorilor și nu ar trebui să discrimineze persoanele cu dizabilități.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
