Tradiții. Joimărița sau Joia Mare, spaima femeilor leneșe. Ziua este dedicată morților

Joia Mare este o zi dedicată morților, scrie etnologul Iulia Gorneanu. Tradițiile, păstrate mai ales în mediul rural, pun accent pe ofrandele aduse, pentru ca sufletele celor răposați să își găsească liniștea, alinarea și confortul. Joimărița este un personaj al folclorului popular, care sperie gospodarii. Este personificată precum o femeie vârstnică rea, care pedepsește femeile leneșe. 

„Celebrarea Moșilor de Joimari aduce nenumărate practici de pomenire a morților: așezarea vaselor cu apă la streașină, aprinderea lumânărilor la morminte, împărțirea pomenilor, aprinderea focurilor rituale la care se vor încălzi sufletele celor plecați. Etnologul Narcisa Știucă vorbește chiar despre pregătirea unor „locuri de popas la porți și în răspântii”, adevărate camere în aer liber cu covoare, scaune și mese pe care se pun colăcei, flori de primăvară, vase cu apă…

Ouăle roșii au proprietăți protectoare

Se crede că sufletele strămoșilor vin acasă și rămân printre noi până de Rusalii, când se face „împărţeala de plecare a sufletelor” și morții se întorc în lumea lor, cu tot ceea ce au primit în acest răstimp. Suntem în Joia Patimilor și nu trebuie să uităm că și vopsitul ouălor are multiple semnificații funerare, numeroase legende pe teme biblice stând mărturie în acest sens. Cât despre ouăle încondeiate și înroșite astăzi, se spune că nu se strică niciodată iar dacă le îngropi în hotarul satului, întreg locul va fi ferit de grindină.

Joimărița, frica femeilor leneșe

Dacă în pragul Crăciunului femeile se temeau grozav de Inătoare, nevasta lui Ignat, în Joia Mare cea care le amenință liniștea și bucuria apropiatei sărbători este Joimăriţa. I se mai spune Joimărica și este închipuită ca o bătrână hâdă și rea care pedepsește femeile leneșe, arzându-le degetele. Ea declanșează seria demoniacă a celor șapte joi, numite Joile Verzi, care se încheie la Ispas. Tot ea interzice torsul, pentru ca femeile -de acum înainte- să-și dedice timpul exclusiv muncilor agricole de primăvară. Pentru a se apăra de Joimăriţă, oamenii spun astăzi „povești încheiate”, adică neștiute și nemaiauzite, activând astfel magia cuvântului rostit”, a scris Iulia Gorneanu pe pagina sa de socializare. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News