Judecătorii egipteni denunţă manevra preşedintelui Morsi

Consiliul Judiciar Suprem îndeamnă preşedintele Mohamed Morsi să inverseze decretul său, prin scoaterea biroului său de sub supravegherea judiciară. O grevă mare a judecătorilor ar putea paraliza sistemul judiciar.

Autor: Carmen Băroiu

CAIRO – Tensiunea politică s-a ascuţit sâmbătă, când judecătorii au ameninţat cu o grevă la nivel naţional şi au condamnat decizia preşedintelui Mohamed Morsi de a-şi extinde puterea pe fondul neîncrederii crescute în ceea ce priveşte tranziţia Egiptului către democraţie.

Consiliul Judiciar Suprem i-a cerut lui Morsi, al cărui decret de joi a pus biroul său sub supraveghere judiciară, să anuleze ceea ce membrii acestuia au numit “un atac fără precedent” asupra instanţelor judecătoreşti. Membrii Consiliului au declarat că “facem apel la preşedinte să retragă această declaraţie şi toate articolele care afectează independenţa sistemului judiciar”.

Consecinţele bătăliei în ceea ce priveşte separarea puterilor au fost evidente atunci când o asociaţie separată a judecătorilor a cerut o grevă parţială, şi judecătorii din Alexandria şi-au suspendat activităţile.

Procurorul General Abdel Meguif Mahmoud, s-a adresat judecătorilor, spunând că preşedintele a condus o “campanie sistematică împotriva instituţiilor statului…şi a sistemului judiciar, în special”.

Protestele de stradă împotriva preşedintelui Morsi au continuat în Piaţa Tahrir din Cairo. Zeci de tineri au aruncat cu pietre, prin nori de gaze lacrimogene, în politiştii aflaţi pe străzile laterale din apropiere.

Ciocnirile au izbucnit, de asemenea, între demonstranţii pro şi anti-Morsi, în faţa Consiliului Judiciar Suprem.

Naţiunea se confruntă cu necunoscutul în anumite situaţii, fiind condusă de un islamist conservator cu o experienţă politică nesemnificativă care, cu toate acestea, a fost lăudat pentru diplomaţia de care a dat dovadă în acţiunile recente, inclusiv negocierea unui acord de încetare a focului între Israel şi Hamas, în Fâşia Gaza. Acasă, însă, instituţiile de stat se năruie, neîncrederea în guvern creşte, şi au fost făcute prea puţine lucruri pentru a îmbunătăţi economia care se clatină.

O mare parte dintre acestea au fost previzibile, după o conducere coruptă a lui Mubarak, care a durat 30 de ani.

Decretul Morsi a fost un joc de noroc îndrăznet. Preşedintele, care conduce fără o nouă constituţie sau un parlament, deja controlează ramurile legislative şi executive ale guvernului.

Decretul preşedintelui “destabilizează complet structura politică a ţării, necesară pentru a avansa”, a declarat Hafsa Halawa, activist şi avocat. ”Cea mai mare problemă a noastră este aceea ca Parlamentul a fost desfiinţat. Acest lucru a lăsat executivul fără un echilibru al puterilor. Preluarea judiciară este incredibil de periculoasă. Este neclar următorul pas al Egiptului.”

Ea a adăugat că “opoziţia trebuie să fie inteligentă şi să lucreze pentru a forţa Frăţia Musulmană să-l oblige pe Morsi să revină asupra acţiunii sale.”

Morsi, care are sprijinul unui cerc restrâns de judecători, a declarat că decretul său este temporar şi va fi retras când va fi aprobată o nouă constituţie, probabil la începutul anului viitor.

Dar criticii spun că acţiunea preşedintelui Morsi este un joc de putere pentru a întări  legea islamică în noua constituţie şi mai ales interesele Frăţiei.

Conform ziarului L.A. Times, Tarek El-Kholy, un membru al mişcării de tineret “6 Aprilie” a declarat site-ului de ştiri Ahram Online că “decizia preşedintelui poate provoca un război civil”. “Preşedintele Morsi a declarat că nu caută decât stabilitate, dar putem să ne dăm seama că decizia sa a stârnit numai probleme şi ciocniri. Este timpul ca el să revină asupra deciziei sale, sau aşteaptă o vărsare de sânge?”, a mai declarat acesta.

Drama a luat o întorsătură interesantă când Procurorul General Mahmoud, un susţinător al lui Mubarak, a ameninţat că va dezvălui ceea ce un judecător numeşte “secrete şi adevăruri spuse pentru prima dată” cu privire la afaceri şi procese de crimă.

“Vă voi dezvălui cazurile care sunt puse în aşteptare, cazuri de privatizare a sectorului public”, a spus Mahmoud. “Două-sute-cincizeci de companii au fost privatizate şi toate plângerile împotriva acestora au fost evitate. Am trimis un memorandum preşedintelui şi Cabinetului, însă ei nu au răspuns la urmărirea penală”, a mai declarat acesta.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News