Judeţul Tulcea are 26 de noi monumente istorice, a anunţat Direcţia pentru Cultură
Judeţul Tulcea are, din acest an, 25 de noi clădiri istorice şi un sit arheologic nou, primul sit subacvatic din România clasat ca atare în ultimii 30 de ani, a anunţat Direcţia Judeţeană pentru Cultură (DJC) Tulcea, într-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES.
Ordinele de clasare a celor 26 de monumente istorice au fost publicate în Monitorul Oficial începând cu luna mai, iar directorul DJC, Iulian Vizauer, a menţionat că demersul este o premieră pentru România. 'Acest demers este o premieră în România din mai multe puncte de vedere. Este cel mai mare 'lot' de clădiri monumente clasate împreună vreodată şi conţine primul sit arheologic subacvatic, Bazinul Maritim, clasat ca atare în ţara noastră după 1990', se arată în comunicatul de presă al DJC.
Demersul onorează astfel prezenţa şi activitatea la Dunărea de Jos a Comisiei Europene a Dunării (CED), precursoare a Uniunii Europene, în anul în care România a deţinut preşedinţia Consiliului UE, potrivit sursei. Obiectivele clasate drept monumente istorice au fost realizate de CED şi au fost sedii ale Serviciului tehnic al Comisiei, vile ale instituţiei, amenajări hidrotehnice şi portuare, ateliere. Printre ele se află totodată Uzina de apă din oraşul Sulina şi locuinţa inginerului şef al Comisiei.
Alături de Institutul Naţional al Patrimoniului, DJC a început, anul trecut, demersul de clasare a celor 26 de obiective, în contextul celebrării Anului European al Patrimoniului Cultural 2018. CED a început să funcţioneze în anul 1856 şi avut un sediu şi în cel mai estic oraş al României, Sulina. În acea perioadă, la Sulina au existat şapte consulate şi 20 de viceconsulate sau agenţii consulare, depozite ale bursei de cereale şi circa 18 linii de navigaţie străine, Portul liber Sulina devenind primul port din România a cărui existenţă a fost consacrată pe baza unor tratate internaţionale.
Prezenţa CED la Sulina a fost principalul motor al dezvoltării oraşului, care s-a transformat dintr-un cătun de piraţi într-o micro-metropolă cosmopolită, ce a atins circa 13.000 de locuitori, cu o populaţie stabilă, în afara sezonului de navigaţie, de circa 5.000. Ca urmare a înţelegerilor internaţionale, prerogativele CED au revenit în anul 1938 Direcţiei Dunării Maritime, actuala Administraţie Fluvială a Dunării de Jos din Galaţi. Statul român a continuat relaţiile diplomatice cu ţările membre CED, dar neavând vreo competenţă, Comisia a funcţionat teoretic până la Conferinţa dunăreană de la Belgrad din anul 1948, când s-a decis dizolvarea ei şi formarea unui alt organism al riveranilor pentru administrarea fluviului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
