Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, se întoarce. Discursul la Consiliul Europei, anunțat pe rețelele sociale

Acesta urmează să susțină un discurs oficial marțea viitoare, la Strasbourg, marcând prima sa apariție publică de la eliberarea din închisoarea din Regatul Unit al Marii Britanii în iunie.

Julian Assange, în vârstă de 53 de ani, va participa pe 1 octombrie la o audiere ”pentru a depune mărturie în faţa (membrilor) Comisiei însărcinate cu Probleme Juridice şi Drepturile Omluui din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE)”, după cum anunță WikiLeaks pe platforma X.

În același anunț postat pe X, se mai anunță că scopul audierii este discutarea implicațiilor juridice și a impactul asupra drepturilor omului, în special al libertății presei, în urma detenției sale prelungite.

Consiliul Europei, o organizație formată din 46 de state-membre, inclusiv toate țările Uniunii Europene, a fost constantă împotriva extrădării lui Assange către Statele Unite. Aceasta a fost o temă de dezbatere intensă în cercurile internaționale, în special din perspectiva protecției drepturilor omului.

În mai 2023, Assange i-a scris o scrisoare Regelui Charles, relatând că este un prizonier politic și solicitându-i să-l viziteze în închisoare.

Raportul de investigație care va fi prezentat în cadrul sesiunii APCE din 2 octombrie subliniază efectele asupra libertății presei generate de detenția și condamnarea lui Assange, considerându-se că acest caz a stabilit un precedent periculos în ceea ce privește libertatea de informare.

Prima declarație oficială de după încarcerare

Audierea de la Strasbourg marchează prima declarație oficială a lui Assange de la reținerea sa de către poliția britanică în aprilie 2019. Acesta a fost arestat după ce a petrecut șapte ani în refugiu diplomatic în Ambasada Ecuadorului din Londra, pentru a evita o extrădare către Suedia într-o anchetă de viol, care a fost ulterior clasată.

După ieșirea din ambasadă, Assange a fost închis timp de cinci ani în închisoarea de maximă securitate Belmarsh, unde a dus o luptă juridică acerbă împotriva extrădării sale în Statele Unite.

În America, Assange este inculpat, sub incidența unei legi a spionajului din 1917, după ce a publicat pe WikiLeaks, începând din 2010, peste 700.000 de documente clasificate privind activitățile militare și diplomatice ale Statelor Unite, în special în Irak și Afganistan.

Aceste documente conțineau relatări despre operațiuni militare, execuții extrajudiciare și activități de spionaj asupra aliaților Washingtonului, punând în lumină numeroase abuzuri și încălcări ale drepturilor omului.

Eliberarea din Regatul Unit al Marii Britanii și revenirea în Australia

Eliberarea lui Julian Assange a avut loc la sfârșitul lunii iunie, după ce a ajuns la un acord cu justiția americană. Acesta a plecat inițial din Regatul Unit către Saipan, un teritoriu american din Pacific, unde o judecătoare a decis că perioada petrecută în detenție provizorie acoperea pedeapsa primită. După această decizie, Assange a fost eliberat și s-a întors în țara sa natală, Australia.

"Julian Assange este în continuare în convalescenţă după ce a ieşit din închsoare”, anunţă miercuri WikiLeaks.

De la eliberare, Assange nu a făcut declarații publice. Soția sa, Stella Assange, a declarat că acesta are nevoie de timp și intimitate pentru a se recupera, după ce a suferit ani de izolare și încarcerare severă.

WikiLeaks a confirmat într-o declarație că Assange este încă în convalescență, dar că va participa personal la sesiunea Consiliului Europei datorită "caracterului excepțional al invitației".

Posibile consecințe pentru cererea de grațiere

În timp ce suporterii săi așteaptă cu nerăbdare revenirea lui Assange pe scena publică, mai mulți experți juridici avertizează asupra riscurilor pe care această mărturie le-ar putea aduce pentru cererea sa de grațiere în Statele Unite. Deși Consiliul Europei nu are o influență directă asupra justiției americane, discursul lui Assange ar putea provoca tensiuni cu administrația de la Washington.

Profesorul de comunicare Matthew Ricketson, de la Universitatea Deakin din Australia, a declarat că "era doar o problemă de timp înainte să ridice din nou capul pentru a se exprima în mod public asupra unor probleme care-i sunt dragi".

Totuși, unii experți, cum ar fi Holly Cullen, profesor de drept la Universitatea West Australia, avertizează că un discurs critic la adresa guvernului american ar putea să pună în pericol șansele sale de a obține o grațiere prezidențială.

"Chiar dacă el personal crede că nu-i pasă, consilierii săi juridici ar putea să-i spună că «poate că ar trebui să dai dovadă de un pic mai multă reţinere până se rezolvă problema graţierii»", a explicat Cullen.

Un caz care polarizează opiniile

Julian Assange rămâne o figură polarizantă. Pentru susținătorii săi, acesta este un apărător al libertății de exprimare și al jurnalismului de investigație, persecutat de autorități pentru curajul său de a expune adevăruri incomode. Susținătorii săi fac presiuni de ani de zile pentru o grațiere completă din partea președintelui american, iar cazul său a devenit un simbol al luptei pentru transparență guvernamentală.

Pe de altă parte, criticii îl acuză că acțiunile sale au pus în pericol vieți și au compromis securitatea națională a Statelor Unite. Publicarea documentelor clasificate a fost văzută de unii drept o decizie imprudentă, iar Assange a fost etichetat drept un "terorist" de către președintele Joe Biden, care urmează să decidă asupra mai multor cereri de grațiere înainte de finalul mandatului său.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News