Kazahstanul își mărește drastic bugetul militar și extinde cooperarea cu China și NATO, temându-se să devină următoarea țintă de pe lista ambițiilor geopolitice ale Kremlinului, în spațiul post-sovietic.
Autoritățile kazahe au decis să aloce încă 441 de miliarde de tenge (aproape 1 miliard de dolari), pentru apărare, potrivit The Wall Street Journal. Bugetul militar total al țării (1,7 miliarde de dolari, în cifrele de anul trecut) va crește astfel de aproape 1,5 ori, iar o parte din fonduri vor fi direcționate către consolidarea rezervelor de apărare, a declarat un oficial kazah pentru WSJ.
Potrivit acestuia, autoritățile au învățat din rezistența acerbă a Ucrainei și văd nevoia de a reforma armata pentru a o face mai mobilă și pregătită pentru un „război hibrid”, care poate include atât ostilități directe, cât și atacuri cibernetice, dezinformare și interferență în alegeri.
Ambițiile Rusiei în fosta Uniune Sovietică provoacă o teamă tot mai mare, a declarat pentru WSJ un alt oficial înalt din țara localizată în Asia Centrală. „Imaginează-ți dacă Ucraina nu ar exista?” el intreaba retoric. „Atunci noi vom fi următorii?”
Forțat să se echilibreze pe o linie fină între Rusia agresivă, Occident și China, președintele Kassym-Jomart Tokayev caută aliați și îi găsește. În aprilie, ministrul chinez al Apărării, Wei Fenghe, a vizitat Kazahstanul, iar în urma vizitei sale s-a ajuns la un acord privind consolidarea cooperării militare între cele două țări. În mai, Tokayev a călătorit la Ankara, unde a fost semnat un acord privind producția de drone turcești.
Obținând sprijinul Chinei și Turciei, Tokayev a șocat publicul rus în iunie cu o declarație despre nerecunoașterea proviciilor ucrainene anexate ilegal, DPR și LPR, făcută pe aceeași scenă cu Vladimir Putin, în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Rusia a răspuns suspendând exporturile de petrol kazah prin portul Novorossiysk, măsură care a fost rapid retrasă după ce autoritățile kazahe au amenințat că vor bloca importurile paralele prin posturile lor vamale.
Războiul Rusiei cu Ucraina a încurajat China și Turcia, care văd o oportunitate de a reduce dominația Rusiei în regiune, spune Andrey Grozin, șeful departamentului Asia Centrală și Kazahstan la Institutul Țărilor CSI și membru senior la Institutul de Studii Orientale. Iar motivele nu sunt doar militare: sancțiunile occidentale au oprit practic comerțul Kazahstanului cu Europa prin Rusia, iar autoritățile caută canale alternative – prin Marea Caspică, Azerbaidjan și Georgia.
În săptămânile de la începutul războiului, Kazahstanul a fost vizitat de oficiali americani, diplomați și militari, inclusiv de secretarul adjunct de stat Donald Lu și Eric Kurilla, noul șef al comandamentului central al Pentagonului. Potrivit surselor WSJ din Departamentul de Stat, diplomații americani au cerut guvernelor republicilor din Asia Centrală să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei. Oficialii de la Moscova și-au scos ochii, în urma acestei inițiative, spune Grozin.
Deși Kremlinul nu pare să aibă încă probleme în Asia Centrală, dacă guvernul kazah devine ostil, se va transforma într-o amenințare și mai mare decât o Ucraina ostilă, avertizează el, având în vedere granița lungă dintre țări.
Kazahstanul a înlocuit Rusia în furnizarea de cărbune către Europa. Din ianuarie până în mai, republica a trimis 1,5 milioane de tone în statele UE, adică de două ori mai mult decât în întregul an 2021.
În ianuarie și februarie, Nur-Sultan a vândut către UE între 140-200 de mii de tone de cărbune, iar după începutul războiului din Ucraina, aceste cifre au crescut la 300-400 de mii. Pentru comparație: în aprilie și mai 2021, Kazahstanul a furnizat europenilor nu mai mult de 70.000 de tone, scrie Moscow Times.
În viitor, republica poate crește semnificativ volumul livrărilor către Europa, care va renunța la resursele rusești în august. Cărbunele kazah este potrivit pentru termocentralele europene ca calitate, iar Elveția a fost unul dintre principalii cumpărători (4,8 milioane de tone anul trecut).
În același timp, țara își exportă resursele energetice prin teritoriul Federației Ruse, ceea ce poate deveni o problemă. Moscova a încercat deja să interzică tranzitul petrolului kazah după ce președintele Republicii, Kassym-Iomart Tokayev, în timpul discursului său la SPIEF în prezența lui Vladimir Putin, a criticat activitățile propagandiștilor ruși și a refuzat să recunoască independența „LDNR”.
În plus, din cauza sancțiunilor europene, pot apărea dificultăți cu transportul cărbunelui de către căile ferate rusești. Kazahstanul ar putea dezvolta portul Aktau de la Marea Caspică și ar putea exporta prin Azerbaidjan și Georgia, dar acest lucru va necesita timp și bani, a declarat Boris Krasnozhenov, director de cercetare analitică la Alfa-Bank.
Embargoul UE privind achiziționarea de cărbune rusesc va intra în vigoare în august. Ca surse alternative, pe lângă Kazahstan, țările europene iau în considerare Indonezia, Australia, Columbia, Tanzania, Nigeria și Africa de Sud.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News