Kazahstanul va începe să vândă petrol via Azerbaidjan, pentru a ocoli Rusia

Exporturile de petrol ale Kazahstanului reprezintă peste 1% din livrările mondiale, sau aproximativ 1,4 milioane de barili pe zi.

Timp de 20 de ani Kazahstanul şi-a livrat petrolul via Caspian Pipeline Consortium (CPC), una dintre cele mai mari conducte de ţiţei din lume, care aduce petrol din Kazahstan până în portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră.

Însă în luna iulie a acestui an un tribunal din Rusia a ameninţat să închidă oleoductul CPC, astfel că Guvernul kazah şi firmele petroliere din străinătate au început să caute să încheie contracte pentru alte modalităţi de livrare, ca măsură preventivă. Problema este că nicio altă alternativă nu este la fel de practică precum conducta CPC, ceea ce creşte riscul unor noi volatilităţi pe pieţele energetice.

O sursă din apropierea acestui dosar a declarat că grupul de stat "KazMunayGas", acţionarul majoritar la KMG International, este în discuţii avansate cu divizia de trading a firmei petroliere SOCAR, controlată de statul azer, pentru ca o cantitate de 1,5 milioane de ţiţei kazah să fie vândută anual prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) care livrează petrol azer până în portul turcesc Ceyhan de la Marea Mediterană. Însă la un volum de aproximativ 30.000 de barili pe zi ar fi vorba de o cantitate nesemnificativă comparativ cu cele 1,4 milioane de barili pe zi care trec prin conducta CPC.

Contractul final ar urma să fie semnat la finele lunii august iar livrările de petrol kazah prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) ar urma să înceapă în luna septembrie, a adăugat sursa citată de Reuters.

În plus, începând din 2023, alte 3,5 milioane tone de petrol kazah ar urma să înceapă să fie transportate anual printr-o altă conductă azeră care ajunge până în portul georgian Supsa de la Marea Neagră, au dezvăluit alte două surse.

În acest fel, volumul combinat al livrărilor de petrol kazah prin cele două rute alternative ar ajunge la peste 100.000 de barili pe zi, sau 8% din livrările obişnuite prin conducta CPC.

Însă, varianta Azerbaidjan va permite Kazahstanului să ocolească teritoriul Rusiei. Prin noua rută BTC, Kazahstanul va trebui să se bazeze pe o flotă de mici tancuri petroliere pentru a-şi transporta petrolul peste Marea Caspică, până la Baku din portul kazah Aktau, care are deja capacităţi de rezervă limitate, au precizat sursele.

În paralel, compania petrolieră Tengizchevroil (TCO), o firmă mixtă deţinută de Chevron, ExxonMobil, LUKoil şi KazMunayGas, a început să negocieze separat propriile sale rute alternative de livrare de petrol via conducte şi calea ferată, au precizat sursele. Conducta BTC ar putea fi o opţiune şi pentru Tengizchevroil dar dacă se va ajunge la un acord ar fi nevoie de şase luni pentru ca livrările să demareze.

SUA au impus sancţiuni asupra petrolului rusesc dar au apreciat că livrările de petrol din Kazahstan via teritoriul Rusiei ar trebui să nu sufere întreruperi. La rândul său, Uniunea Europeană a anunţat că vrea să se elibereze de dependenţa de combustibili fosili din Rusia până în 2027, scrie Agerpres.

Kazahstanul pregătește armata pentru a se apăra împotriva Rusiei. Înlocuirea de către europeni a cărbunelui rusesc, cu cel kazah, stârnește furia Kremlinului

Kazahstanul își mărește drastic bugetul militar și extinde cooperarea cu China și NATO, temându-se să devină următoarea țintă de pe lista ambițiilor geopolitice ale Kremlinului, în spațiul post-sovietic.

Autoritățile kazahe au decis să aloce încă 441 de miliarde de tenge (aproape 1 miliard de dolari), pentru apărare, potrivit The Wall Street Journal. Bugetul militar total al țării (1,7 miliarde de dolari, în cifrele de anul trecut) va crește astfel de aproape 1,5 ori, iar o parte din fonduri vor fi direcționate către consolidarea rezervelor de apărare, a declarat un oficial kazah pentru WSJ.

Potrivit acestuia, autoritățile au învățat din rezistența acerbă a Ucrainei și văd nevoia de a reforma armata pentru a o face mai mobilă și pregătită pentru un „război hibrid”, care poate include atât ostilități directe, cât și atacuri cibernetice, dezinformare și interferență în alegeri.

Ambițiile Rusiei în fosta Uniune Sovietică provoacă o teamă tot mai mare, a declarat pentru WSJ un alt oficial înalt din țara localizată în Asia Centrală. „Imaginează-ți dacă Ucraina nu ar exista?” el intreaba retoric. „Atunci noi vom fi următorii?”

Forțat să se echilibreze pe o linie fină între Rusia agresivă, Occident și China, președintele Kassym-Jomart Tokayev caută aliați și îi găsește. În aprilie, ministrul chinez al Apărării, Wei Fenghe, a vizitat Kazahstanul, iar în urma vizitei sale s-a ajuns la un acord privind consolidarea cooperării militare între cele două țări. În mai, Tokayev a călătorit la Ankara, unde a fost semnat un acord privind producția de drone turcești.

Obținând sprijinul Chinei și Turciei, Tokayev a șocat publicul rus în iunie cu o declarație despre nerecunoașterea proviciilor ucrainene anexate ilegal, DPR și LPR, făcută pe aceeași scenă cu Vladimir Putin, în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Rusia a răspuns suspendând exporturile de petrol kazah prin portul Novorossiysk, măsură care a fost rapid retrasă după ce autoritățile kazahe au amenințat că vor bloca importurile paralele prin posturile lor vamale.

Războiul Rusiei cu Ucraina a încurajat China și Turcia, care văd o oportunitate de a reduce dominația Rusiei în regiune, spune Andrey Grozin, șeful departamentului Asia Centrală și Kazahstan la Institutul Țărilor CSI și membru senior la Institutul de Studii Orientale. Iar motivele nu sunt doar militare: sancțiunile occidentale au oprit practic comerțul Kazahstanului cu Europa prin Rusia, iar autoritățile caută canale alternative – prin Marea Caspică, Azerbaidjan și Georgia.

În săptămânile de la începutul războiului, Kazahstanul a fost vizitat de oficiali americani, diplomați și militari, inclusiv de secretarul adjunct de stat Donald Lu și Eric Kurilla, noul șef al comandamentului central al Pentagonului. Potrivit surselor WSJ din Departamentul de Stat, diplomații americani au cerut guvernelor republicilor din Asia Centrală să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei. Oficialii de la Moscova și-au scos ochii, în urma acestei inițiative, spune Grozin.

Deși Kremlinul nu pare să aibă încă probleme în Asia Centrală, dacă guvernul kazah devine ostil, se va transforma într-o amenințare și mai mare decât o Ucraina ostilă, avertizează el, având în vedere granița lungă dintre țări.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News