Kelemen Hunor, despre intrarea în Schengen și poziția Olandei: Franţa şi Germania ar putea fi de ajutor

„Eu cred că până în ultima clipă trebuie să încercăm să-i convingem pe olandezi şi trebuie să mai căutăm încă parteneri care ne ajută să-i convingem pe olandezi. Nemţii, francezii pot fi parteneri din acest punct de vedere şi nordicii, până la urmă. Fiindcă noi am îndeplinit criteriile tehnice şi acordul Schengen, intrarea în spaţiul Schengen vorbeşte despre criterii tehnice. Dacă unii au inventat criterii politice, e un lucru grav. Că noi am acceptat 10-11 ani de zile alte criterii decât cele tehnice, este şi mai grav.

Dar, din punct de vedere tehnic, România este pregătită şi trebuie să intre anul viitor în Schengen şi acest lucru îl repet şi îl spun. Diplomaţia funcţionează, ministrul de Externe, ceilalţi colegi îşi fac treaba, dar trebuie să avem parteneri, că s-ar putea să nu fim, singuri, destul de abili să-i convingem pe olandezi”, a declarat Kelemen Hunor la Europa FM.

Vicepremierul României a reiterat că Franţa şi Germania sunt parteneri care ar putea fi de ajutor. Liderul UDMR a punctat că, pe lângă faptul că România a demonstrat că poate asigura securitatea graniţelor externe ale Uniunii Europene, este nevoie şi de o poveste de succes, în condiţiile în care euroscepticismul este în creştere, în toate ţările UE. „În acest moment, Uniunea Europeană trebuie să arate o poveste de succes, fiindcă există euroscepticism în creştere, aproape în toate statele. Eu văd Eurobarometrul săptămânal, lunar, din toate statele UE. Şi mai ales în această zonă creşte euroscepticismul şi eu nu vreau ca România să fie ţara în care euroscepticismul să fie cel mai puternic. Deci, o poveste de succes, fiindcă fiecare om ştie că criteriile tehnice sunt îndeplinite. Acum, eu nu mai vorbesc de business, nu mai vorbesc de economie, nu mai vorbesc de aceste lucruri pe care le ştiţi, cunoaşteţi, dar eu cred că, până în ultima clipă, trebuie să jucăm cu toate forţele, cu toate argumentele şi cu toţi partenerii posibili şi imposibili”, a conchis Kelemen Hunor. 

Citește și...

Aderarea României la Spațiul Schengen. Bogdan Aurescu, declarații

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a vorbit despre eforturile diplomatice și tehnice pentru a convinge Olanda cu privire la aderarea României la Spațiul Schengen.

„Vreau să spun foarte clar că acest efort al României în sprijinul Ucrainei, acest efort al României în sprijinul Republicii Moldova - iată, astăzi noi acordăm Republicii Moldova 90% din necesarul de energie electrică, lucru care este extrem de apreciat la nivelul Uniunii Europene, la nivelul Statelor Unite, la nivelul comunității internaționale, care este interesată de aceste evoluții - înseamnă foarte mult. Profilul României a crescut foarte mult și asta a ajutat și la această campanie de aderare la spațiul Schengen, pe care, de altfel, noi am început-o cam în urmă cu un an și jumătate”, a spus Bogdan Aurescu.

„Am reușit să schimbăm aceste poziții (n.r. ale unor țări care până acum erau împotrivă) prin eforturi făcute la diverse niveluri. Președintele României a discutat cu liderii țărilor respective, mai ales în marja Consiliilor Europene - acolo este momentul cel mai potrivit pentru a discuta astfel de lucruri. Eu am discutat cu aproape toți miniștrii de Externe din statele membre UE care sunt în spațiul Schengen și care votează, pentru că nu toate statele UE sunt în spațiul Schengen. Practic, avem, în acest moment, confirmări și reconfirmări ale susținerii acestor state”, a subliniat ministrul.

„Revenind la spațiul Schengen, au fost la început, dacă mă raportez la 2010-2011, când am fost blocați pentru prima oară, un număr de state care s-au opus sau, mă rog, au avut rezerve cu privire la aderarea României. Printre ele, cele mai importante erau Franța, Germania, Finlanda și Olanda. Franța și Germania, anul acesta, prin vocea președintelui Franței, în România, la Constanța, iar cancelarul Scholz, prin discursul pe care l-a susținut în august, la Praga, au exprimat sprijinul necondiționat pentru aderarea României la spațiul Schengen. În ceea ce privește Finlanda, poziția Finlandei s-a schimbat în luna iunie, după ce în luna mai am depus o serie de eforturi - sigur, în coordonare cu colegii mei și din Suedia, și din Finlanda - în legătură strânsă și cu Secretarul General NATO, pentru a încerca să convingem partea turcă să meargă mai departe în acest proces. La sfârșitul lunii mai, la Istanbul, împreună cu colegul meu polonez - pentru că am participat la o reuniune trilaterală de securitate România-Polonia-Turcia - am avut ocazia să discutăm o oră și 20 de minute cu președintele Erdoğan și cu ministrul de externe Çavuşoğlu, reuniune în care am expus, împreună, avantajele, inclusiv pentru Turcia, dar și pentru securitatea Alianței Nord-Atlantice în ansamblu, ale aderării Suediei și Finlandei. A fost un efort care a contat. Ulterior, la Summitul de la Madrid, s-a ajuns la un acord trilateral între Finlanda, Suedia și Turcia. Pe baza lui, câteva zile mai târziu, s-a semnat Protocolul de aderare pentru cele două state și în momentul de față doar Turcia și Ungaria mai trebuie să ratifice acest Protocol de aderare. Acest efort al nostru a contat, chiar dacă el nu a fost efortul principal definitoriu - nu avem această ambiție. Dar ulterior, în luna iunie, Finlanda și-a schimbat poziția cu privire la aderarea la spațiul Schengen, iar acest lucru mi s-a confirmat într-o discuție pe care am avut-o cu omologul meu în iulie”, a precizat Bogdan Aurescu. Continuarea, AICI!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News