Kelemen Hunor exclude prelungirea mandatului lui Iohannis în caz de stare de urgenţă

Într-un interviu acordat AGERPRES, liderul UDMR a subliniat că o astfel de interpretare ar fi contrară valorilor democratice ale României.

Kelemen Hunor a atras atenția asupra unei posibile contradicții între alineatele 1 și 2 ale articolului 83. Conform Constituției, mandatul președintelui este de cinci ani, însă acesta se încheie oficial doar la depunerea jurământului de către noul președinte. „Constituția scrie că mandatul președintelui este de cinci ani. Asta înseamnă că expiră mandatul președintelui Iohannis pe 21 decembrie. Următorul articol spune că mandatul președintelui se termină în momentul în care noul președinte depune jurământul. Aici se bat cap în cap cele două alineate din Constituție,” a explicat liderul UDMR.

În opinia sa, clarificarea acestor dispoziții ar trebui să vină din partea Curții Constituționale. „Curtea Constituțională trebuie să ne spună exact cum trebuie să citim, cum trebuie să interpretăm primele două articole,” a adăugat el.

Kelemen Hunor a fost ferm în respingerea posibilității de a prelungi mandatul prezidențial prin aplicarea alineatului 3 al articolului 83. Acesta prevede că mandatul poate fi extins prin lege organică doar în caz de război sau catastrofă. „Eu exclud a treia variantă. Aia nu se poate. Asta ar însemna că România a ieșit din lumea democratică,” a declarat liderul UDMR.

În cazul în care nu ar exista un președinte ales la momentul expirării mandatului lui Klaus Iohannis, Kelemen sugerează o soluție constituțională alternativă: „Dacă președintele nu poate să rămână - președintele actual - atunci, sigur, noul președinte al Senatului va crea funcția interimar pe o perioadă determinată.”

Context constituțional și perspective

Articolul 83 din Constituția României prevede următoarele:

1. Mandatul Președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului.
2. Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către Președintele nou ales.
3. Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Interpretarea acestor prevederi constituționale devine crucială în contextul actual, având în vedere iminenta încheiere a mandatului lui Klaus Iohannis pe 21 decembrie și lipsa unui președinte ales până în acel moment.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News