Kelemen Hunor: Taxa de solidaritate, puţine şanse să fie introdusă

Întrebat, la Palatul Parlamentului, dacă este de acord cu introducerea taxei de solidaritate, Kelemen Hunor a spus:

"Această taxă are puţine şanse să fie introdusă, fiindcă nu s-a luat o decizie şi suntem la sfârşitul lunii iunie. De aceea nu aş intra în detalii. Noi am stabilit în coaliţie că dacă suntem în faza de discuţii, nu venim cu detalii. (...) Nu e o chestiune dacă eu sunt sau nu de acord. Cum bine ştiţi, acum vreo 2-3 ani eu am propus o astfel de taxă, pentru o perioadă foarte scurtă şi pe cifra de afaceri pentru anumite companii, nu pentru toate companiile. Sigur, am susţinut această taxă. Cred şi în acest moment că ar fi o soluţie pe termen lung, pentru un an de zile, maxim pentru doi ani, dar nu a fost această taxă în acest moment discutată".

Kelemen Hunor a menţionat că "orice impozit în plus este o povară pentru societate".

"Aceşti bani vor fi folosiţi pentru a susţine cheltuielile statului, în primul rând în educaţie şi sănătate. Asta a fost propunerea, asta a fost discuţia. În coaliţie nu s-a luat o decizie pe această taxă, a fost o discuţie săptămâna trecută", a afirmat Kelemen Hunor. 

Citește și - Hunor anunță criză alimentară. O vom resimți din august

În contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 şi de războiul din Ucraina, liderul UDMR pledează pentru protejarea investiţiilor şi pentru măsuri economice şi sociale bine gândite.

Kelemen Hunor a făcut referire, într-un interviu acordat Agerpres, şi la situaţia legată de o criză economică şi alimentară, pentru care vor fi necesare măsuri "bine gândite".

”Criza a început mai demult. Nu poţi să spui: "Marţi, la ora 8,00 începe criza". Este o criză economică din cauza sau datorită pandemiei, depinde de unde te uiţi. Orice criză are şi beneficiari şi are şi oameni care pierd enorm de mult. Marea majoritate pierde. În urma pandemiei, s-a simţit deja de anul trecut această criză economică, mai ales pe anumite segmente, în energie, în distribuţia de mărfuri, mai ales produse şi elemente care sunt fabricate în Asia pentru industria de auto, şi nu numai din Europa, inclusiv în România. S-a văzut ce s-a întâmplat. Dar această criză în fiecare zi se adânceşte, devine din ce în ce mai gravă cu începerea războiului între Rusia şi Ucraina. Efectele, consecinţele războiului se simt deja în economie. Sancţiunile impuse de Occident împotriva Rusiei sunt sancţiuni care au efecte asupra economiilor ţărilor Uniunii Europene şi nu numai."

Criza se va resimți în România începând din august

"Pe termen mediu, pe termen lung, trebuie să fim conştienţi, trebuie să ştim că urmează o criză economică, o criză alimentară. Probabil că prin august-septembrie, începând din toamna acestui an, vom simţi acest lucru. Şi vom simţi nu neapărat noi, din România, nu neapărat noi, din statele UE, efectele directe, imediate, ci ţările africane, unde dependenţa de importurile din Ucraina şi Rusia sunt uriaşe. Dacă acolo există o criză alimentară, dacă există foamete, atunci oamenii pleacă spre Europa şi noi vom simţi efectele crizei mai târziu, dar mult mai brusc. Aceste interdependenţe sunt cunoscute şi eu am spus că trebuie să ne pregătim - UE, statele membre, fiecare stat individual, dar şi împreună, trebuie să ne pregătim pentru o perioadă mai lungă, pentru o criză economică inflaţionistă. Chiar unii vorbesc despre stagflaţie şi nu este un termen mult prea dur pentru a descrie ceea ce urmează. România a început pregătirea încă de anul trecut pe segmentul energetic. În 2022, Guvernul şi-a asumat un set de măsuri în valoare de peste 17 miliarde de lei pe două mari paliere: pe palierul social şi pe cel economic, fiindcă trebuie să mergem în paralel cu cele două segmente."


"Trebuie să susţinem economia, investiţiile, trebuie să protejăm investiţiile, locurile de muncă. Dacă nu vom reuşi să protejăm investiţiile, sigur n-o să ai venituri la buget, nu poţi să plăteşti cheltuielile sociale. Şi pe partea cealaltă, sigur, trebuie să avem grijă de oamenii vulnerabili, de acea pătură socială vulnerabilă despre care tot vorbim şi care, din păcate, creşte în această perioadă de criză şi nu trebuie să lăsăm în urmă pe nimeni. Aceasta este filosofia Guvernului. Măsurile au fost gândite în acest mod. Unele dintre aceste măsuri sunt deja aplicate, sunt aplicabile, alte măsuri vor fi puse în aplicare în perioada următoare, până în august, până în septembrie, etapizat. Şi, bineînţeles, nu spune nimeni din Guvern, nu spun nici eu, că sunt măsurile suficiente, că am terminat treaba. Nu, în funcţie de evoluţia economică, financiară şi fiscală, Guvernul va interveni. Aici trebuie să înţelegem rolul statului. În perioadă de criză se schimbă regula jocului, se schimbă paradigma şi statul va deveni un jucător mult mai important şi în economie, şi în reglementări, decât în condiţii normale, unde noi am spus şi spunem că piaţa reglementează marea majoritate a preţurilor, oferta şi cererea se echilibrează." , a spus Kelemen Hunor. Vezi continuarea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News