Kievul a modificat legea pentru drepturile minorităților naționale care înfuriase România și Ungaria

Printre acestea se numără și o lege referitoare la drepturile minorităților naționale, o condiție esențială impusă de Ungaria, dar așteptată cu interes și de România, care a criticat inițial forma legii.

Aceste proiecte legislative vin în contextul unor tensiuni crescute între Kiev și Budapesta, Ungaria opunându-se candidaturii Ucrainei la Uniunea Europeană din cauza a ceea ce consideră restricții asupra drepturilor etnicilor maghiari din vestul Ucrainei, în special în domeniul educației.

Unul dintre proiectele de lege adoptate se referă la drepturile minorităților și este menit să protejeze limba și cultura română și maghiară vorbite în anumite comunități. Deputatul Iaroslav Jelezniak a confirmat adoptarea acestui proiect, subliniind că aceasta reflectă evaluările experților Comisiei Europene.

"Parlamentul Ucrainei a adoptat cu majoritate constituțională trei din cele patru legi identificate de Comisia Europeană în raportul privind extinderea UE ca fiind restanțe", a confirmat vicepremierul Olha Ștefanișina.

Foto: Administrația Prezidențială

Printre modificările aduse proiectului de lege se regăsesc:

• Dreptul instituțiilor private de învățământ superior de a alege limba de predare, asigurându-se în același timp că studenții învață limba de stat ca disciplină separată.
• Garanția folosirii limbii minorităților naționale în procesul educațional, alături de limba de stat.
• Dreptul minorităților naționale care au început învățământul secundar general în limba respectivă înainte de septembrie 2018 să continue în aceeași limbă până la finalizarea învățământului secundar general complet.

Aceste modificări nu se aplică limbii ruse, considerată limbă a statului agresor, și nu sunt limitate în timp, spre deosebire de planurile inițiale ale guvernului.

România a exprimat nemulțumiri față de varianta inițială a legii adoptate în decembrie 2022, criticând unii dintre termenii care nu se aliniau cu standardele europene, precum și lipsa consultării Comisiei de la Veneția și a comunității românești din Ucraina.

Într-un efort de reconciliere, în octombrie 2023, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că autoritățile de la Kiev au recunoscut limba română ca limbă oficială a minorității române din Ucraina. Acest pas s-a luat în contextul îndeplinirii criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, reflectând astfel angajamentul pentru respectarea drepturilor minorităților.

Următoarea etapă pentru Ucraina este reprezentată de consensul celor 27 de lideri naționali din UE, care urmează să decidă săptămâna viitoare dacă acceptă sau nu recomandarea Comisiei Europene de a invita Kievul să înceapă negocierile de aderare. Chiar dacă această decizie necesită sprijin unanim, Ungaria și-a exprimat în repetate rânduri opoziția.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News