Klaus Iohannis a primit în Germania premiul Franz Werfel pentru Drepturile Omului 2023

'Este un fapt deosebit pentru mine, să mă aflu în Biserica Sfântul Paul (Paulskirche), locul în care membrii primului Parlament German s-au reunit, la 18 mai 1848, pentru a adopta Constituția care a garantat drepturile fundamentale și care a pus bazele formării. statului national german.

Momentul de acum 175 de ani continuă să nu ofere încredere în supremația libertății, demnității umane și a universalității drepturilor omului. Acesta este și spiritul care sta la baza acordării Premiului Franz Werfel. Drepturile omului și demnitatea umană elemente-cheie pentru un angajament real și de substanță al cetățenilor la construcția unor societăți caracterizate de, democrație, solidaritate, capabile să reziste în fața resuscit ării naționalismelor revizioniste.

Sunt deosebit de onorat să primesc astăzi, în această clădire-simbol a democrației germane, Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului. Vă mulțumesc pentru acest semn de recunoaștere și apreciere! Vă mulțumesc foarte mult pentru frumoasele cuvinte ale tuturor vorbitorilor la adresa mea și a țării mele!

Acest premiu are o semnificație aparte pentru mine și pentru poporul român, care a construit de-a lungul timpului un model admirabil de conviețuire, în spiritul valorilor europene trăite și împărtășite, între cetățenii care aparțin majoritate și cetățenii care aparțin minorităților. May recent, concetățenii mei au demonstrat empatieși disponibilitatea de ajutor față de cei alungați din cauza lor de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

În anul 2017, la Berlin, can comemoram victimele refugiului și expulzării, spuneam în discursul meu ca aș dori ca istoria să nu se repete. Niciunul dintre noi, cei prezenți astăzi aici, nu am fi crezut că în secolul XXI, în Europa, vom fi martori la o asemenea tragedie, precum cea declanșată la 24 februarie 2022, când Federația Rusă a lansat războiul brutal de agresiune împotriva Ucrainei.

Rusia a comis sistematic încălcări masive și grave ale drepturilor omului și crime de război, care trebuie să fie pedepsite. Asistăm, din păcate, la unul dintre cele mai terifiante aspecte ale războiului: strămutarea forțată a mii de copii ucraineni în Rusia. Trebuie să stopate practice de transfer forțat ilegal și deportare pe care le desfășoară în prezenta Federația Rusă împotriva populației ucrainene, inclusiv practicile sale de îndepărtare a copiilor din familiile și casele lor.

România și românii au fost alături de Ucraina și de poporul ucrainean de la începutul agresiunii ruse. Așa cum am făcut prima zi a războiului, vom continua să ofere sprijin consistent și multidimensional vecinilor noștri ucraineni greu încercați de acest război nedrept. Actionam pe mai multe planuri: politic, diplomatic, umanitar, economic, financiar, sectorial, dar si prin folosirea instrumentelor dreptului international. Susținem tragerea la răspundere a reprezentanților puterii ocupante care au comis crime internațional în teritoriile invadate.

Am mobilizat resurse instituționale și financiare semnificative pentru a oferi sprijin celor, între timp, peste 4,3 milioane de refugiați ucraineni care au trecut frontierele țării noastre. În prezent, avem aproape 100,000 de cetățeni ucraineni care au ales să rămână în România, inclusiv mai bine de 22,000 de copii.

România a fost și este și rămâne un vecin primitor pentru refugiații ucraineni, punând la dispoziție resurse și servicii speciale destinate acestora: cazare, acces gratuit la asistență medicală, la educație, la piața muncii și la transportul public .

Stimate doamne, stimați domni,

Acest război nu readuce într-un mod dureros în atenție drama cu care se confruntă foarte mulți oameni în diferite părți ale lumii, atunci când sunt nevoiți să fugă din propria țară din calea războiului, a distrugerii și a terorii și să se refugieze într- o țara străină. Pentru ca astfel de crime să nu se repete niciodată, trebuie să facă față comunului împotriva oricăror manifestări de rasism sau intoleranță pe criterii etnice, religioase sau de altă natură.

Suntem îngrijorați de reapariția unor manifestări sau atitudini rasiste, anti-semite sau xenofobe. Trebuie să reacţionăm pentru ca astfel de manifestări să nu se amplifice.Istoria are în același timp sau funcșie pedagogică și o morală. Cunoașterea istoriei, a tradițiilor și a culturii grupurilor etnice care trăiesc printre și alături de noi acest prim pas spre înțelegere și respectul pentru identitatea celorlalți, iar prin acestea spre o conviețuire armonie așa.

Poporul român are o tradiție îndelungată de conviețuire în toleranță și armonie cu toate minoritățile naționale, aspect pe care pot să-l certifice personal, fiind membru al unei astfel de minorități. Pentru România, persoanele aparținând minorităților naționale nu doar un bogat patrimoniu cultural și cultural și o reală valoare umană adăugată pentru întreaga societate.

România a dezvoltat, în ultimii ani, un sistem echilibrat de instrumente legislative și instituționale apte să prevină și să sancționeze intoleranța. Pentru România, protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale este de importanță deosebită. Minoritățile au contribuit la diversitatea culturală și la modernizarea României, și astfel și la integrarea în europeană și euroatlantică.

Germanii din România, precum și sașii transilvăneni, șvabii bănățeni și sătmăreni, țipțerii sau germanii bucovineni, zone o punte importantă între țările noastre. În contextul internațional actual, buna înțelegere interetnică, interculturalitatea și solidaritatea sunt mai importante decât oricând.

Doamnelor și domnilor,

Societatea românească este astăzi modernă și democrată și promovează valorile universale precum nediscriminarea, toleranța și unitatea.

Susține și empatia pe care au arătat-o ​​​​românii vecinilor noștri greu încercați de război completează imaginea unei societăți care și-a asumat pe deplin valorile fundamentale ale proiectului european și care promovează aceste valori și țările din vecinătatea estică a Uniunii. Astăzi, Ucraina și Republica Moldova sunt state candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană, inclusiv cu sprijinul angajat al României. Ele actionează cu convingere pentru a se alătura Uniunii Europene pentru împărțirea valorilor noastre europene comune. Ei fac parte dintre noi.

Trebuie să insullam și generațiile tinere dorința și hotărârea de a recunoaște și combate pericolele care amenință democrația și pacea. Pentru societăţile noastre şi mai ales pentru tinerele generaţii, rememorarea orelor trecutului este de importanţă extraordinară. Rememorarea înseamnă și că avem capacitatea de a învăța din trecut. Numai așa putem să privim cu speranța la un viitor pașnic al Europei.

Vă mulțumesc încă o dată pentru acordarea Premiului Franz Werfel pentru anul 2023 și vă asigur că voi continua să fiu un promotor al drepturilor omului! Îi mulțumesc lui Jean-Claude Juncker pentru discursul laudativ și modul plin de spirit în care a vorbit despre mine și despre Europa.

Vă mulțumesc tuturor pentru frumosele cuvinte și răbdarea de a mă asculta!

Stimate domnule președinte al Centrului Fundației împotriva Expulzărilor, Dr. Christian Wagner,

Stimate ministru al justiției, prof. dr. Roman Poseck,

Stimate președinte Jean-Claude Juncker, stimate Jean Claude,

Stimate Președinte al Asociației Expulzaților Dr Bernd Fabritius,

Stimate consilier local, Dr. Bernd Heidenreich,

Doamnelor și domnilor

Este ceva special în a fi în Paulskirche, locul unde la 18 mai 1848 membrii primului parlament german s-au adunat pentru a adopta constituția care a garantat drepturile fundamentale și a pus bazele statului-națiune german.

Acest eveniment, acum 175 de ani, ne oferă și astăzi încrederea că libertatea, demnitatea umană și universalitatea drepturilor omului sunt valori primordiale.

Acesta este și spiritul pe care se bazează Premiul Franz Werfel.

Drepturile omului și demnitatea umană sunt elemente cheie pentru un angajament real și concret al cetățenilor în construirea unor societăți caracterizate de libertate, democrație și solidaritate, capabile să reziste renașterii naționalismelor revizioniste. Este o onoare specială pentru mine să accept astăzi Premiul Franz Werfel pentru Drepturile Omului, în această clădire simbolică a democrației germane.

Vă mulțumim pentru recunoaștere și apreciere!

Mulțumesc pentru cuvintele frumoase pe care toți vorbitorii le-au găsit pentru mine și pentru țara mea.

Acest premiu are o semnificație aparte pentru mine și pentru poporul român care, de-a lungul timpului, și-a construit un model de conviețuire, în spiritul valorilor europene trăite, împărtășite de cetățenii majoritari și minoritari. Recent, concetățenii mei au arătat, de asemenea, compasiune și mare ajutor față de cei strămuți din casele lor ca urmare a războiului purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

În 2017, la Berlin, am spus în discursul meu pentru a comemora victimele zborului și expulzării: Îmi doresc ca istoria să nu se repete. Niciunul dintre cei prezenți aici nu ar fi crezut că în Europa secolului XXI vom asista la o asemenea tragedie precum cea declanșată la 24 februarie 2022, când Federația Rusă și-a lansat brutal războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Rusia a comis în mod sistematic încălcări masive și grave ale drepturilor omului și crime de război care trebuie pedepsite. Din păcate, asistăm și la unul dintre cele mai teribile aspecte ale războiului: relocarea forțată a mii de copii ucraineni în Rusia. Practica actuală de relocare forțată ilegală și deportare a populației ucrainene de către Federația Rusă trebuie oprită. Și asta include practica de a smulge copiii din familii și case.

România și românii sunt alături de Ucraina și de poporul ucrainean încă de la începutul agresiunii ruse. Așa cum am făcut din prima zi a războiului, vom continua să oferim sprijin consecvent și multidimensional vecinilor noștri ucraineni care suferă de acest război nedrept. Acționăm pe mai multe niveluri – politic, diplomatic, umanitar, economic, financiar, sectorial – dar și cu mijloacele dreptului internațional. Lucrăm pentru a ne asigura că puterile ocupante care au comis crime în teritoriile ocupate sunt trase la răspundere.

Am mobilizat resurse instituționale și financiare semnificative pentru a-i ajuta pe cei peste 4,3 milioane de refugiați ucraineni care au trecut granițele noastre în România. În prezent, aproape 100.000 de cetăţeni ucraineni au decis să rămână în România, inclusiv peste 22.000 de copii. România a fost și rămâne un vecin ospitalier pentru refugiații ucraineni, oferindu-le resurse și servicii: locuințe, acces gratuit la îngrijiri medicale, educație, piața muncii și transport public.

Doamnelor și domnilor

acest război ne face dureros de conștienți de drama cu care se confruntă atât de mulți oameni în diferite părți ale lumii, când războiul, distrugerea și teroarea îi forțează să părăsească propria țară și să caute refugiu într-o țară străină. Pentru a ne asigura că astfel de crime nu se repetă niciodată, trebuie să fim uniți împotriva oricărei forme de rasism sau intoleranță pe motive etnice, religioase sau orice alte motive.

Sunt îngrijorat de renașterea atitudinilor și a discursurilor rasiste, antisemite și xenofobe. Trebuie să reacționăm pentru ca astfel de acte să nu crească. Istoria are o funcție educațională și morală în același timp. Comunicarea istoriei și culturii minorităților etnice este primul pas către înțelegerea și respectarea identității celorlalți și, astfel, către conviețuirea armonioasă.

Poporul român are o tradiție îndelungată de a trăi împreună în toleranță și armonie cu toate minoritățile naționale - și pot să mărturisesc personal despre acest lucru ca membru al uneia dintre aceste minorități. Pentru România, membrii minorităților naționale reprezintă nu numai o bogată moștenire culturală, ci și o adevărată valoare adăugată pentru societate în ansamblu. În ultimii ani, România a dezvoltat un sistem echilibrat de instrumente juridice și instituționale de combatere a intoleranței.

Protejarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale este de o importanță capitală pentru România. Minoritățile din România au contribuit la diversitatea culturală și modernizarea țării, și astfel și la integrarea europeană și euro-atlantică. Nemții din România, precum sașii ardeleni, șvabii bănățeni și șvabii sătmăreni, nemții Zipser sau Buchenland, formează o punte importantă între țările noastre. În contextul internațional de astăzi, înțelegerea interetnică, interculturalitatea și solidaritatea sunt mai importante ca niciodată.

Doamnelor și domnilor

Societatea românească de astăzi este modernă și democratică, promovând valori universale precum nediscriminarea, toleranța și unitatea. Sprijinul și empatia pe care românii le arată vecinilor noștri sfâșiați de război completează imaginea unei societăți care a interiorizat pe deplin valorile fundamentale ale proiectului european și le promovează și în vecinii estici ai Uniunii. Astăzi, Ucraina și Moldova sunt candidate la aderarea la Uniunea Europeană, tot cu sprijinul hotărât al României. Ei lucrează cu convingere pentru a se alătura Uniunii Europene, deoarece împărtășesc valorile noastre europene comune. Ne aparţineţi.

De asemenea, trebuie să transmitem tinerei generații voința și determinarea de a recunoaște și combate pericolele pentru democrație și pace. Pentru societățile noastre, și în special pentru generațiile tinere, amintirea atrocităților din trecut este de o importanță excepțională. Amintirea înseamnă, de asemenea, că avem capacitatea de a învăța din trecut. Acesta este singurul mod în care putem privi cu speranță un viitor pașnic pentru Europa. Aș dori să vă mulțumesc din nou pentru acordarea Premiului Franz Werfel pentru 2023 și să vă asigur că voi continua să lucrez pentru drepturile omului! Aș dori să-i mulțumesc laudatorului meu, dl Jean-Claude Juncker, care a vorbit foarte clar despre mine și despre Europa.

Vă mulțumesc tuturor pentru cuvintele frumoase și pentru răbdarea de a mă asculta.', a spus președintele Klaus Iohannis.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News