Klaus Iohannis atacă la CCR modificările Legii administrației locale

Legea reglementează posibilitatea ca, în situaţia în care primarul se află în imposibilitatea exercitării mandatului şi consiliul local este dizolvat, iar funcţia de secretar al unităţii este vacantă, prefectul să numească prin ordin o persoană, prin detaşare, care să exercite atribuţiile secretarului unităţii administrativ-teritoriale, pentru rezolvarea problemelor curente ale acesteia, până la organizarea de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a concursului pentru ocuparea funcţiei de secretar al unităţii administrativ-teritoriale.

Totodată, este reglementată în mod similar şi situaţia în care preşedintele consiliului judeţean se află în imposibilitatea exercitării mandatului, consiliul judeţean este dizolvat, iar funcţia de secretar al judeţului este vacantă. Actul normativ are în vedere şi ipoteza în care autorităţile deliberative locale sunt dizolvate sau se află în procedură de dizolvare şi nu şi-au aprobat bugetele în termenul legal, stabilind ca primarii şi, respectiv, preşedinţii consiliilor judeţene să aplice în anul financiar în curs ultimul buget aprobat, cu încadrarea cheltuielilor în limita lunară de 1/12 din totalul acestui buget.

Motivele sesizării vizează încălcarea prevederilor art. 115 alin. (6) şi ale art. 120-art. 122 din Constituţia României, precizează Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, prin faptul că decizia cu privire la selectarea funcţionarilor publici şi a personalului contractual ce urmează a fi angajaţi de autorităţile publice locale (consilii locale şi primari, respectiv consilii judeţene şi preşedinţi de consilii judeţene) trebuie să revină acestora şi nu reprezentantului autorităţii executive centrale a statului (prefectului), dispoziţiile legii deduse controlului de constituţionalitate încalcă prevederile art. 120 din Constituţie. În plus, prin faptul că atribuţiile se realizează prin numire şi nu prin concurs, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2015 derogă de la principiile transparenţei ocupării funcţiei publice şi integrităţii exercitării acesteia.

[citeste si]

În sesizarea de neconstituţionalitate se arată că, potrivit art. 121 alin. (2) din Constituţie, consiliile locale şi primarii rezolvă treburile publice din oraşe şi comune în exercitarea autonomiei locale. 'Din această perspectivă, problemele curente ale comunei sau oraşului nu pot fi realizate de un funcţionar public, numit de reprezentantul Guvernului în teritoriu', se subliniază în sesizare.

În document se indică faptul că legea afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului. Astfel, se arată că ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

'În opinia noastră, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2015 şi, implicit, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2015 reglementează în domeniul unor instituţii fundamentale ale statului, iar, pe de altă parte, normele în cauză afectează, în sens negativ, regimul juridic al acestora', precizează sursa citată.

Potrivit sesizării, în ceea ce priveşte natura autorităţilor administraţiei publice locale (consiliile locale, primarii şi consiliile judeţene) de instituţii fundamentale ale statului, Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr. 1105/2010 faptul că acestea sunt instituţii fundamentale, această natură fiind deopotrivă subliniată de statutul constituţional al acestora, consacrat de art. 120-122 - Administraţia publică locală, şi de faptul că organizarea şi funcţionarea lor, se reglementează, potrivit art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituţie, prin lege organică.

'Or, modificările operate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2015 afectează regimul acestor instituţii, în sens negativ, aducând atingere principiului autonomiei locale, respectiv acelor componente care vizează resursele materiale şi financiare, prin detaşarea de către prefect a unui funcţionar public care va deveni ordonator principal de credite pentru activităţile curente, care se poate afla chiar într-un raport de subordonare implicită cu prefectul, ca reprezentat al executivului în teritoriu', se menţionează în sesizare.

În plus, se arată că Legea privind aprobarea OUG nr. 14/2015 nu cuprinde prevederi referitoare la durata acestei detaşări şi nici un termen în care să se organizeze concursul, aspecte care sunt de natură să afecteze regimul autorităţilor administraţiei publice locale. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News