Klaus Iohannis a susținut un discurs, la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România.
Redăm, mai jos, discursul președintelui Klaus Iohannis:
"Excelenţe, doamnelor şi domnilor ambasadori şi şefi de misiune acreditaţi în România, îmi face o deosebită plăcere să vă întâlnesc din nou, la început de an, pentru a împărtăşi cu dumneavoastră această retrospectivă anuală a realizărilor politice externe româneşti. precum şi aşteptările şi obiectivele noastre prioritare pentru anul 2023. Anul 2022 a fost un an al transformărilor profunde provocate de războiul ilegal al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, un an care a testat capacitatea noastră de reacţie şi rezilienţă. După 24 februarie 2022, Europa şi lumea întreagă nu mai sunt şi nu vor mai fi la fel. Mediul de securitate a fost subminat de o manieră fără precedent. Întregul sistem global a fost dezechilibrat prin crize suprapuse în plan economic, energetic şi alimentar.
Anul 2022 a fost şi un an al curajului în faţa invaziei ruse, un an al apărării democraţiei şi a principiilor suverane, un an al unităţii de acţiune şi al solidarităţii. Valorile noastre democratice au fost atacate direct şi am reacţionat fără ezitare. Încă din prima zi a războiului, România s-a implicat activ în reacţia comunităţii internaţionale democratice şi în procesul de adaptare strategică impus de noua realitate de securitate. A fost un an edificator pentru identitatea noastră ca ţară, pe plan extern România acţionând imediat, ferm şi decisiv.
Am gestionat exemplar, aş spune, printr-un răspuns multidimensional, o situaţie fără precedent la frontiera Uniunii Europene şi a NATO, iar profilul României a crescut exponenţial la nivel regional, european şi global. Împreună, cetăţeni şi autorităţi, am oferit sprijin de urgenţă refugiaţilor din Ucraina şi populaţiei ucrainene, inclusiv prin hubul umanitar organizat cu succes la Suceava. Peste 3,3 milioane de cetăţeni ucraineni au trecut graniţele noastre până în prezent. Am asigurat rapid un pachet cuprinzător de măsuri pentru primirea şi protecţia acestora. Societatea românească a impresionat.
Societatea românească a impresionat o lume întreagă prin solidaritatea şi empatia dovedite. Pentru evitarea unei crize alimentare globale majore, România a facilitat tranzitul cerealelor ucrainene spre statele vulnerabile: peste 11 milioane de tone de produse agricole au trecut până acum prin ţara noastră, adică aproximativ jumătate din volumul total tranzitat prin iniţiativa europeană a coridoarelor de solidaritate. În tot acest timp, am discutat constant cu preşedintele Zelenski, iar în iunie 2022, la Kiev, alături de liderii Franţei, Germaniei şi Italiei, am arătat concret solidaritatea şi susţinerea României pentru Ucraina, inclusiv pentru parcursul său european.
Am depus eforturi susţinute care au contribuit la decizia istorică luată de Consiliul European în iunie 2022, prin care a fost acordat statutul de candidat Ucrainei şi Republicii Moldova şi a fost recunoscută perspectiva europeană a Georgiei. Acţiunile şi iniţiativele diplomatice ale României au fost ferme pentru tragerea la răspundere şi izolarea Rusiei. Astfel, am susţinut activ sancţiunile adoptate în plan european şi folosirea instrumentelor Dreptului internaţional. La nivelul Uniunii Europene, ne-am implicat ferm în gestionarea crizelor generate de acest război. Rusia a utilizat energia ca armă de şantaj.
Împreună cu partenerii noştri am găsit însă soluţii pentru reducerea semnificativă a dependenţei energetice de Rusia, pentru asigurarea securităţii aprovizionării şi a unor preţuri accesibile pentru populaţie. 2022 a fost un an edificator şi pentru NATO. Utilitatea şi relevanţa Alianţei, ca garant al securităţii noastre, au devenit mai clare ca niciodată. Astfel, am obţinut consolidarea decisivă a posturii NATO de descurajare şi apărare pe termen lung pe flancul estic, prin sporirea prezenţei aliate în cadrul unor structuri noi, întărite, inclusiv în ţara noastră şi în regiunea Mării Negre. Crearea şi operaţionalizarea grupului de luptă din România este un succes al acţiunii noastre politico-diplomatice.
Vreau să mulţumesc şi cu acest prilej aliaţilor care au demonstrat solidaritate şi au decis să trimită trupe pe teritoriul României. În prezent, găzduim aproximativ 5.000 de militari aliaţi. Mulţumesc partenerilor noştri strategici, Statelor Unite ale Americii, pentru contribuţia importantă la securitatea României şi, respectiv, Franţei, care şi-a asumat rolul de naţiune-cadru pentru Grupul de Luptă NATO din România şi a desfăşurat trupe şi echipamente militare. De asemenea, mulţumesc Poloniei, Portugaliei, Olandei, Belgiei, Italiei, Spaniei, Canadei, Marii Britanii, Germaniei, Luxemburgului şi Macedoniei de Nord pentru trupele trimise sau care urmează a fi trimise. Importanţa strategică a Mării Negre a fost consacrată la nivel internaţional, fiind inclus pentru prima dată, la iniţiativa României, în noul concept strategic al NATO, la Summitul de la Madrid şi reconfirmată la reuniunea miniştrilor de externe aliaţi de la Bucureşti, organizată cu succes de România.
Reuniunile Formatului B9 şi-au dovedit din nou relevanţa în contextul geostrategic regional şi în ceea ce priveşte coordonarea transatlantică. De altfel, am atins în 2022 un nivel excelent în relaţia transatlantică, demonstrând că unitatea transatlantică rămâne crucială pentru a face faţă provocărilor globale multiple. În 2022 am marcat 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Extinderea şi aprofundarea în continuare a acestuia reprezintă un obiectiv comun al României şi al Statelor Unite, după cum am constatat şi cu ocazia vizitelor efectuate anul trecut, la Bucureşti, de vicepreşedintele SUA, Kamala Harris, în martie, precum şi de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, în noiembrie.
Doamnelor şi domnilor ambasadori,
Și în 2022, România a fost alături de cetăţenii Republicii Moldova. Am susţinut Republica Moldova prin acţiuni concrete în plan bilateral, prin asistenţa pe multiple planuri prin asistenţa pe multiple planuri. Amintesc aici că asigurăm peste 80% din necesarul de energie electrică prin crearea platformei de sprijin pentru Republica Moldova, alături de Germania şi Franţa, precum şi în plan european. Acordarea statutului de candidat a fost un succes la care am contribuit substanţial şi decisiv.
Pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a fost reconfirmată şi importanţa strategică a Balcanilor de Vest. Lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Albania şi Macedonia de Nord, în iulie, şi acordarea statutului de stat candidat pentru Bosnia şi Herţegovina, în decembrie, sunt decizii pe care le-am susţinut personal. În plan multilateral, România a obţinut începerea discuţiilor de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi a depus la finalul anului trecut memorandumul iniţial. Toate acestea sunt rezultatele eforturilor diplomaţiei române şi ale întregului spectru instituţional românesc. În anul 2023 vom continua aceste eforturi în ritm accelerat. De asemenea, în 2022 am câştigat alegerile pentru calitatea de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului pentru perioada 2023-2025.
Doamnelor şi domnilor ambasadori,
România îşi va urmări şi în 2023 obiectivele de politică externă, pe baza celor trei piloni esenţiali: creşterea rolului şi a influenţei în Uniunea Europeană, respectiv în NATO şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Anul care tocmai a început nu va fi simplu, ne va testa în continuare capacitatea de a răspunde la provocări, de a rămâne solidari şi mai ales uniţi. Răspunsul României la criza provocată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei va continua să fie multidimensional şi cuprinzător. Vom continua să sprijinim Ucraina şi Republica Moldova, inclusiv aspiraţiile lor europene şi euroatlantice, după caz. Repet aici ceea ce am transmis la Kiev şi la Chişinău: România va oferi tot sprijinul, atât timp cât va fi necesar.
La nivel european, am încredere că anul 2023 va fi un reper pentru Uniunea Europeană, mai puternică şi mai rezilientă, o uniune a valorilor, capabilă să proiecteze stabilitate şi pregătită să facă faţă provocărilor viitorului. Urăm succes preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene şi salutăm angajamentul acesteia de a se implica în protejarea valorilor democratice şi a statului de drept, faţă de care România însăşi este profund ataşată. Succesul finalizării mecanismului de cooperare şi verificare în 2022 trebuie completat anul acesta cu aderarea binemeritată la Schengen, pentru că România este pregătită din toate punctele de vedere. Locul României şi al cetăţenilor săi este în Schengen.
Mulţumesc tuturor statelor care ne-au sprijinit şi contăm pe sprijinul dumneavoastră şi în continuare. Reafirm şi în acest cadru că vom face toate demersurile care ţin de noi, pe toate palierele şi la toate nivelurile, astfel încât România să obţină o decizie favorabilă pentru aderarea la spaţiul Schengen. România este cu siguranţă o parte importantă a soluţiei la provocările de securitate cu care ne confruntăm la nivel european. Am contribuit şi contribuim consistent la întărirea securităţii uniunii.
Pe lângă consolidarea dimensiunii securitare, uniunea are nevoie în continuare de soluţii pentru a asigura competitivitatea, o bază industrială solidă, tranziţia verde şi tranziţia digitală. Securitatea energetică rămâne prioritară. Pentru 2023, România va continua să ia măsurile necesare pentru a se asigura că mixul energetic diversificat şi tehnologiile cu costuri reduse se reflectă în facturile finale ale cetăţenilor. Există un interes crescut al statelor din regiunea Mării Negre de a consolida conectivitatea, cu efecte benefice atât în plan regional, cât şi în plan european.
2023 va marca ridicarea relaţiilor cu Japonia la un nivel superior de parteneriat strategic. Vom continua amplificarea relaţiei cu Coreea de Sud, cu care celebrăm 15 ani de parteneriat strategic. Vom lucra pentru consolidarea parteneriatului extins cu India, precum şi a relaţiei cu Vietnam. La 75 de ani de relaţii neîntrerupte cu statul Israel, vom lucra împreună pentru a da şi mai multă consistenţă cooperării noastre bilaterale de natură strategică. Ne propunem să intensificăm seria de contacte la nivel înalt cu statele din Golf, cu Egiptul, Iordania şi ţările din Magreb, precum şi cu statele africane subsahariene, care să ducă la relansarea prezenţei României în Africa.
Este timpul să adoptăm o nouă abordare acestui continent crucial pentru viitorul omenirii, inclusiv printr-o nouă strategie a României pentru Africa. Totodată, dorim să transmitem un semnal puternic partenerilor şi prietenilor noştri latino-americani şi caraibieni privind hotărârea României de a contribui la dinamizarea dialogului politic şi a cooperării bilaterale. Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă şi Acordul de la Paris privind schimbările climatice reprezintă repere comune de acţiune pentru anii următori în întregul sistem ONU, iar România va fi un actor implicat în aceste domenii. Tot în registru multilateral, ne propunem să valorificăm cei 30 de ani de apartenenţă la Organizaţia Internaţională a Francofoniei. Doamnelor şi domnilor ambasadori, în actualul context geopolitic turbulent şi imprevizibil, România s-a adaptat rapid şi a avut o contribuţie solidă, credibilă şi vizibilă pe scena regională, europeană şi internaţională. Vom continua, acţionând cu fermitate, să ne consolidăm capacitatea de apărare a intereselor strategice.
Reamintesc şi obiectivul asigurării la standard european a drepturilor persoanelor aparţinând comunităţilor româneşti din vecinătate. În gestionarea provocărilor comune, dialogul, cooperarea şi solidaritatea rămân esenţiale, iar rolul dumneavoastră în consolidarea relaţiilor dintre statele noastre rămâne primordial. Vă doresc mult succes în anul care urmează şi vă urez multă sănătate şi un an 2023 mai paşnic, mai bun şi mai prosper! Aceleaşi urări le adresez şi diplomaţilor români. Contez pe contribuţia dumneavoastră activă şi rapidă pentru a ne îndeplini obiectivele de politică externă. Vă mulţumesc tuturor! La mulţi ani!".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News