Președintele Klaus Iohannis, un critic vehement al guvernării PSD, se remarcă ca lăudând inclusiv erorile grave din Guvernul PNL.
Publicitate
”Eu consider că a fost un succes în aceste condiții extrem de dificile de epidemie, de pandemie, în condițiile în care, din păcate, nu toate școlile au problemele rezolvate. Totuși, dacă ținem cont de întreg ansamblul, de zecile de mii de situații care s-au rezolvat, atunci putem să spunem că începutul acestui an școlar a fost unul bun, cu toate că suntem în plină pandemie.” a spus președintele, miercuri seară, despre începutul noului an școlar.
De ce însă eu consider că noul an școlar a fost o gravă eroare de organizare de la nivelul conducerii Ministerului Educației:
- Se știa încă de anul școlar trecut că suntem în pandemie.
- Pe masa ministrului Educației, Monica Anisie, a ajuns informația că sunt 900.000 de elevi care în anul școlar 2019-2020 au fost absenți nemotivați pentru că au fost prea săraci pentru a putea urma cursurile școlii online.
- Ministerul a promit 250.000 de tablete, apoi 500.000. În 24 august a fost făcut anunțul că Guvernul va achiziționa 500.000 de tablete. La sfârșitul lunii august, începutul lunii septembrie, de la nivelul Guvernului au început atacuri la conducerea ONAC, doar pentru a transmite că pot cumpăra doar 70.000 - 80.000 de tablete.
- Apoi toată presiunea legată de tablete a fost pusă pe administrațiile locale și pe școli și, de la nivelul Ministerului Educației, a fost transmis că vinovați sunt primarii/directorii, etc.
- Însă, deciziile legate de felul în care au început școlile au fost luate de la nivel central, de la nivelul Ministerului, în sensul celor trei scenarii. Cum situația e în dinamică, nu se putea stabili cu două săptămâni înainte în ce scenariu începe o școală.
- În context, în privința tabletelor, nu puteau face primarii, respectiv școlile, în câteva zile, ce n-a putut face Ministerul în câteva luni.
- Astfel, principala responsabilitate de gestionare aparține Ministerului, indiferent că acum ni se spune că responsabile sunt administrațiile locale. Se plâng de directoarea ONAC, deși în pandemie au fost acordate extrem de multe contracte fără licitație. Nu și pentru elevi și societate.
- În continuare, problema a fost conexiunea la Internet.
- Unele școli nu sunt ele conectate la Internet.
- Acolo unde sunt conectate școlile la Internet, au apărut probleme de predare, pentru că elevii nu pot vedea, prin camera de la laptop, ce scrie profesoara la tablă.
- Unii profesori au decis să repete aceeași lecție de două ori. Adică să facă două săptămâni cursurile cu jumătate din elevi, iar, în următoarele două săptămâni, să le repete cu cealaltă jumătate. Asta în scenariul fericit, cel mixt. În cazul scenariului roșu, lucrurile sunt dramatice.
- Alți profesori trimit cursurile către elevi prin Poliția Locală. Și aici vorbim de profesorii implicați, pentru că sunt și profesori care nu se implică pentru elevii de acasă, ci doar le trec absențe.
- Unii profesori nu știu cum să se ocupe de școala online, în sistem mixt. Nu a existat o simulare, nici măcar ministrul Educației, Monica Anisie, nu a vrut ca, înaintea începerii școlii, să ofere o lecție demonstrativă.
- Conexiunea la Internet e doar primul pas într-o lecție online, cel mai simplu ar trebui. Mai departe trebuie să te asiguri că elevii de acasă aud și văd cum o fac cei din clasă și sunt la fel de implicați. Acest lucru nu se poate face cu un laptop, o tabletă sau un telefon. E nevoie de o cameră performantă și de microfon.
- Pe de altă parte, sărăcia s-a accentuat odată cu pandemia. Părinții care au fost prea săraci ca să le dea să mănânce copiilor lor sigur nu au avut cum să le cumpere tablete și să le conecteze și la Internet. Cei 900.000 de elevi de anul trecut, cei din statistici, sigur nu sunt mai bogați acum, și ei sunt condamnați la sărăcie, prin lipsirea dreptului la educație.
- Dincolo de scenariile de începere a noului an școlar, mai avem și condițiile de pandemie. Am văzut, în aglomerația din prima zi de școală, cum se păstrează distanțarea în multe din școlile din București, nu mai vorbim despre mediul rural. Distanța de 2 m a fost înțeleasă de mulți în centimetri, iar gesturile sociale au fost din abundență, fără mască.
- Când toaletele sunt în curtea școlii, fără condiții minime de igienă, fără săpun sau apă curentă, noi vorbim despre dezinfectare și limitarea aglomerației la grupul sanitar, prin pauze diferențiate. Cine face dezinfectarea într-un sat în care profesorii fac și curățenie? Pentru că, ce credeți, dacă nu vedem noi, ”pricopsiții” din Capitală, nu înseamnă că nu există.
Și ce am scris mai sus este văzut din afara sistemului, în urma declarațiilor din sistem. Problemele sunt mult mai grave și mai multe și vă încurajăm să le scrieți în rubrica de comentarii sau pe adresa de e-mail [email protected], pentru a aduce în atenția tuturor ”succesul”.
La vremuri noi, probleme vechi!
*** Articolul prezintă o opinie***
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu