Klaus Iohannis, mesaj de susținere pentru Emmanuel Macron după alegerile prezidențiale

„Cele mai calde felicitări, dragă preşedinte Emmanuel Macron, pentru realegerea dumneavoastră! Încântat să lucrez în continuare cu dumneavoastră pentru Parteneriatul strategic, construcţia unei Europe puternice şi unite şi cooperarea consolidată pe Flancul Estic al NATO”, a transmis Klaus Iohannis, pe Twitter, în jurul orei 21:30.

Mes chaleureuses félicitations, cher Président @EmmanuelMacron, pour votre réélection! Heureux de continuer à travailler avec vous pour le Partenariat stratégique ???????? ????????, la construction d’une Europe???????? puissante et solidaire et une coopération renforcée sur le Flanc Est de l’OTAN.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) April 24, 2022

Diferențele dintre cei doi candidați

ECONOMIA:

LE PEN: Moștenitoarea de extremă dreapta a transformat fostul Front Național, transformând partidul tatălui său. Ea dorește să implementeze o politică de "Cumpărare a produselor franceze" la licitațiile publice, să reducă vârsta minimă de pensionare la 60 de ani pentru cei care au început să lucreze înainte de 20 de ani, să elimine impozitul pe venit pentru cei cu vârsta sub 30 de ani și să reducă TVA-ul pentru energie de la 20% la 5,5%.

De asemenea, ea ar urma să cheltuiască 2 miliarde de euro (2,18 miliarde de dolari) în 5 ani pentru a crește salariile lucrătorilor din spitale și pentru a recruta 10.000 de angajați în plus. Salariile profesorilor ar urma să crească cu 15% în 5 ani.

Gilles Ivaldi, politolog la Sciences-Po, spune că programul economic al partidului ei este mai de stânga decât a fost în ultimele decenii.

"Comerțul liber ucide planeta", a declarat Le Pen în timpul unei dezbateri televizate cu Macron.

MACRON: Liderul francez intenționează să dubleze reformele pe care le-a implementat în timpul primului său mandat, principalul punct al manifestului său fiind creșterea vârstei minime de pensionare de la 62 de ani la 65 de ani.

"Nu vreau să ne măresc taxele, nu vreau să măresc datoria, vreau chiar să încep să o plătesc în următorii cinci ani", a declarat Macron în timpul dezbaterii. "Așa că vreau să muncim mai mult".

Macron promite, de asemenea, să condiționeze unele beneficii sociale de 15-20 de ore de formare profesională, similar cu politicile din țări precum Statele Unite sau Marea Britanie. Indeminația de șomaj ar urma să fie legată de puterea economiei.

În încercarea sa de a rămâne fidel devizei sale "nici de stânga, nici de dreapta", el a promis, de asemenea, să facă ca beneficiile să fie automate pentru cei care se califică, în loc să le ceară potențialilor beneficiari să depună o cerere.

EUROPA:

LE PEN: Ea insistă că nu are niciun "program secret" pentru ca Franța - membru fondator al UE - să părăsească blocul de 27 de națiuni, moneda sa unică sau zona Schengen.

Opozanții consideră că politicile sale ar crea, în cel mai bun caz, noi tensiuni în cadrul blocului - a cărui unitate a fost testată în ultimii ani de criza migrației, de plecarea Marii Britanii și de pandemia COVID-19 - și, în cel mai rău caz, ar duce la un "Frexit".

Le Pen a declarat că va reduce contribuțiile franceze la bugetul UE, va renegocia acordul Schengen și va reintroduce controale asupra bunurilor care intră în țară din alte state UE.

Ea ar încerca să restabilească primatul legislației franceze asupra legislației UE - baza fundamentală a integrării europene - și dorește ca blocul să devină o asociație liberă de țări suverane care cooperează.

"Aceasta reprezintă o golire completă a ceea ce UE a încercat să realizeze în toți acești ani", a declarat un diplomat de rang înalt.

MACRON: Eurofilul înfocat ar continua să facă presiuni pentru a dezvolta ceea ce el numește "autonomia strategică" a Europei în domeniul apărării, tehnologiei, agriculturii și energiei și pentru a reduce dependența blocului față de alte puteri.

Macron a încercat să reorienteze UE către o poziție mai protecționistă, blocând unele acorduri de liber schimb cu alte blocuri, cum ar fi Mercosur din America de Sud, și creând un mecanism care sporește controlul asupra preluării companiilor strategice ale UE.

De asemenea, este probabil ca Macron să facă presiuni pentru o mai mare reglementare a giganților americani din domeniul tehnologiei și a declarat că dorește să creeze un "metavers european" care să concureze cu cel al Facebook.

Relația dintre Paris și Berlin va rămâne esențială pentru modelarea viitorului Europei. "Cred în cuplul franco-german", a spus el.

ALIANȚA OCCIDENTALĂ:

LE PEN: Le Pen vrea să scoată Franța din comandamentul integrat al alianței militare transatlantice NATO, într-o provocare la adresa arhitecturii de securitate a Occidentului de după Războiul Rece.

Oponenții o acuză că este prea apropiată de Moscova. Partidul ei a primit un împrumut bancar de la o bancă rusă în 2014 și a fost găzduită de președintele rus Vladimir Putin la Kremlin cu puțin timp înainte de alegerile prezidențiale din 2017.

Macron a acuzat-o pe Le Pen că este pe statul de plată al lui Putin, spunându-i: "Vorbești despre bancherul tău când vorbești despre Rusia".

Ea a condamnat invazia Rusiei în Ucraina, dar spune că Moscova ar putea fi din nou un aliat după război. Ea a declarat că va urmări o politică externă la distanță egală de Washington și Moscova.

MACRON: Deși Macron a iritat întreaga alianță transatlantică, în special în Europa de Est și în Germania, atunci când a numit NATO "în moarte cerebrală" în 2019, el a declarat de atunci că invazia rusă din Ucraina a "trezit-o din nou la viață".

Cu toate acestea, el ar căuta să îi facă pe europeni mai puțin dependenți de armata americană pentru securitate.

Macron a împins UE să se concentreze mai mult pe Indo-Pacific și pe influența crescândă a Chinei în regiune. Cu toate acestea, el a intrat în conflict cu Washingtonul, Londra și Canberra după ce Australia a renunțat la un contract masiv de submarine cu Franța. (Sursa: Mediafax)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News