Klaus Iohannis nu a semnat Legea privind protecția avertizorilor în interes public

Motivul pentru care președintele României a trimis spre reexaminare Legea privind protecția avertizorilor în interes public a fost faptul că, în actuala ei formă, Legea implică riscul declanșării unei proceduri de infringement, cât și cel al activării mecanismului de condiționalitate a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept.

”Legea privind protecția avertizorilor în interes public reglementează cadrul general în materia protecției persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităților, instituțiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat - transpune Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 305 din 26 noiembrie 2019.

Directiva a fost adoptată în scopul prevenirii încălcărilor dreptului Uniunii Europene și protejării persoanelor care raportează astfel de încălcări și trebuia transpusă în legislația națională până la data de 17 decembrie 2021.

Potrivit art. 148 alin. (4) din Constituția României, în urma aderării la Uniunea Europeană, Parlamentul, Președintele României și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din dreptul european primar și derivat.

În acest context, nu se poate face abstracție de faptul că România, în perioada în care a deținut Președinția Consiliului UE, în anul 2019, a condus și a finalizat într-un timp record negocierile pentru Directiva privind avertizorii.

Această activitate a fost apreciată la momentul respectiv de statele membre, de Comisia Europeană și de Parlamentul European, fiind considerată ca una dintre realizările importante ale Președinției României la Consiliul UE. Așadar, o eventuală transpunere necorespunzătoare a Directivei ar putea fi privită ca o contradicție majoră față de demersurile de succes de pe parcursul negocierii Directivei”, se arată în comunicatul prezidențial care poate fi consultat integral AICI.

Citește și:

Mișcarea prin care firmele românești sunt puse cu ”botul pe labe”. Vor fi obligate să angajeze avertizori de integritate

Vineri, 3 iunie, a fost difuzată, la DCNewsTV, o nouă ediție a emisiunii „Deferiți mass-media”, realizată de analistul politic Bogdan Chirieac, consultantul politic Cozmin Gușă și jurnalistul Val Vâlcu. 

„Joi, am avut o conferință excelentă pe piața de capital (n.r. Piața de capital: reglementări și facilități menite să dezvolte piața de capital), poate fi urmărită pe YouTube. Ce am aflat că pățesc firmele românești... Și că există o lege a ONG-urilor, dată de Raluca Prună... Noi nu am știut nimic din ce e în acea lege! Și felul în care ONG-urile dau în judecată exclusiv firme românești și le țin în judecăți până la sfântul așteaptă! Acela e sistemul de justiție, este adevărat că aici și legea este dificilă. Acum se așteaptă în Parlament Legea avertizorului de integritate. La firmă privată, vei fi obligat să angajezi avertizor de integritate pe cine îți spun ei și acela nu mai face nimic în companie. Îți face denunțuri. Ești obligat să-l plătești, nu poți să-l dai afară”, a spus Bogdan Chirieac în cadrul emisiunii „Deferiți mass-media”.

„Sunt 300.000 de firme private, IMM-uri. Vor fi încă 300.000 de angajări la stat, pe banii privaților”, a spus Val Vâlcu.

„Nu știu cât de mare trebuie să fie firma. Am înțeles că trebuie să aibă un număr minim de angajați. Vei fi obligat să ai avertizor de integritate”, a subliniat Bogdan Chirieac.

„Să sperăm că nu o să treacă legea așa”, a subliniat Cozmin Gușă.

Revenind la subiectul cu ONG-urile, Bogdan Chirieac a făcut următoarele precizări: „Se dă în judecată firma românească de către un ONG. Mai vin 11 ONG-uri interveniente. Firma românească, cu avocați, cu cheltuieli, câștigă. Instanța, ținând seama că e ONG, dă 1.000 lei. 

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News