• Klaus Iohannis nu participă la şedinţa Parlamentului de Ziua Naţională. Chirieac: Este singura idee care l-ar face să refuze. Diferenţa faţă de Traian Băsescu
Analistul politic Bogdan Chirieac a explicat de ce preşedintele Klaus Iohannis a refuzat participarea la şedinţa solemnă a Parlamentului din ziua de 1 decembrie, Ziua Naţională a României, dar a indicat şi spre o schimbare pozitivă în ceea ce priveşte comportamentul preşedintelui.
Întrebat care sunt motivele pentru care preşedintele Klaus Iohannis refuză participarea la şedinţa solemnă a Parlamentului de Ziua Naţională a României, analistul politic Bogdan Chirieac a precizat că "poate din cauza reacţiei opoziţiei, AUR şi USR".
"Sunt foarte contondenţi şi atunci poate domnia sa refuză să dea piept în Parlament cu dânşii. Este singura idee care l-ar face pe preşedinte să refuze invitaţia Parlamentului într-un moment solemn. În acelaşi timp, dacă se împământeneşte noua cutumă, atunci să facă Parlamentul o manifestare, să facă Guvernul, care o fi el, o manifestare, şi onorabila Preşedinţie alta, cu recepţia de 1 decembrie", a mai subliniat Chirieac.
De 1 decembrie, la Palatul Cotroceni va avea loc o recepţie organizată cu prilejul Zilei Naţionale, iar la aceasta va participa inclusiv preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.
"Mi se pare normal să participe, pentru că, teoretic, preşedintele Klaus Iohannis ar trebui să îl pună în mai prim-ministru pe Marcel Ciolacu. Deci mi se pare normal că va participa la recepţia de la Cotroceni. Este o diferenţă mare faţă de momentele pe care le ştim când opoziţia şi PSD nu au fost invitaţi la manifestările de 1 decembrie de la Arcul de Triumf. S-au schimbat lucrurile mult, şi în bine, teoretic. Faptul că preşedintele înţelege să fie preşedintele tuturor românilor, şi al puterii şi al opoziţiei, e un pas pozitiv, care vine după opt ani de mandat prezidenţial. La Traian Băsescu nici după 10 ani nu s-a manifestat acest spirit unitar", a mai punctat analistul politic.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind reforma în domeniul sănătății
Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătăţii a fost promulgată, joi, de preşedintele Klaus Iohannis.
Actul normativ prevede şi abrogarea articolului 4 din Legea nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA. Acesta stabilea constituirea Comisiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA - organizată ca organism interministerial fără personalitate juridică.
Potrivit formei transmise spre promulgare, Legea privind reforma în domeniul sănătăţii prevede că din bugetul Ministerului Sănătăţii se asigură fondurile necesare şi pentru: cheltuieli pentru asigurarea mentenanţei heliporturilor, achiziţia de echipamente pentru heliporturi, reparaţii heliporturi, salariile personalului care deserveşte heliporturile. Normativul de personal pentru deservirea heliporturilor se stabileşte de către Ministerul Sănătăţii împreună cu Ministerul Afacerilor Interne prin ordin comun.
Se pot realiza consorții medicale
De asemenea, "personalul didactic medico-farmaceutic din universităţi care au în structură facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate beneficiază de integrare clinică în unităţile şi instituţiile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, în unităţile medicale din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, în unităţile şi instituţiile medicale din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi în spitale şi cabinete
private".
De aceleaşi prevederi beneficiază şi medicii specialişti/primari care sunt asistenţi universitari pe perioadă determinată, pe perioada cât au această calitate. Ministerul Sănătăţii va aduce în concordanţă structurile aferente în vederea asigurării normelor de integrare clinică.
Totodată, spitalele se pot asocia între ele sau cu alte instituţii de învăţământ medical superior acreditate, precum şi cu alte instituţii medicale acreditate în vederea constituirii unor consorţii medicale, cu personalitate juridică, conform dispoziţiilor legale în scopul derulării în comun de activităţi medicale, cercetare ştiinţifică, investiţii în infrastructură, achiziţii de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea, precum şi alte activităţi specifice unităţilor sanitare respective.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
