Kosovo, pe un butoi cu pulbere. Tensiuni tot mai mari după atacuri împotriva poliţiei

Zeci de sârbi care protestează faţă de arestarea unui fost poliţist s-au adunat din nou în cursul dimineţii la barajele ridicate cu o zi în urmă şi care paralizează traficul la două treceri de frontieră între Kosovo şi Serbia.

La câteva ore după ridicarea barajelor rutiere, poliţia a anunţat că a suferit trei atacuri succesive cu arme de foc sâmbătă seara pe unul din drumurile spre frontieră.

Poliţia kosovară a transmis, într-un comunicat, că 'unităţile de poliţie, în situaţie de autoapărare, au fost forţate să răspundă cu armele împotriva persoanelor şi grupurilor criminale, care au fost respinse şi a plecat într-o direcţie necunoscută'.

Poliţia Uniunii Europene desfăşurată în regiune în cadrul misiunii EULEX a declarat că, la rândul său, a fost vizată de o grenadă paralizantă, care nu a făcut victime.

'Acest atac, ca şi cele împotriva unor membri ai poliţiei din Kosovo, sunt inacceptabile', a notat EULEX într-un comunicat. Tensiunile s-au acutizat înaintea alegerilor locale în municipalităţile cu majoritate sârbă, prevăzute iniţial pe 18 decembrie şi pe care principalul partid sârb vrea să le boicoteze.

Explozii şi focuri de armă s-au făcut auzite mai devreme în cursul săptămânii când autorităţile locale încercau să pregătească scrutinul. Un poliţist provenit din comunitatea albaneză şi care făcea parte din forţele desfăşurate în regiune a fost rănit. La scurt timp după apariţia barajelor, preşedintele Kosovo, Vjosa Osmani, a decis amânarea alegerilor până pe 23 aprilie.

Ambasadele Statelor Unite, Franţei, Germaniei, Italiei şi Marii Britanii, precum şi reprezentanţa UE au salutat această amânare, văzând în ea o 'decizie constructivă' spre 'a face să progreseze eforturile de a se ajunge la o situaţie mai sigură în nord'. Priştina şi Belgradul s-au acuzat reciproc după ultima serie de incidente.

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a spus că le va cere forţelor NATO să permită desfăşurarea de poliţişti şi militari sârbi în Kosovo, recunoscând însă că nu există 'nicio şansă ca această solicitare să fie aprobată'.

„Este nevoie doar de un chibrit pentru a aprinde lucrurile”, susține ministrul sârb al Apărării

Situaţia în Kosovo este atât de tensionată încât cel mai mic incident ar putea duce lucrurile într-o direcţie nedorită, dar nu este nimic ciudat în aceasta în condiţiile în care Pristina şi prim-ministrul Albin Kurti iau constant măsuri care vizează destabilizarea şi expulzarea sârbilor din Kosovo, a declarat miercuri ministrul sârb al apărării Milos Vucevic, citat de agenţia Tanjug.

"Situaţia este atât de inflamabilă încât este nevoie doar de un chibrit pentru a aprinde lucrurile şi totul poate merge într-o direcţie nedorită. Nu ar trebui să ne surprindă din cauză că Pristina şi Kurti au luat în mod constant măsuri unilaterale vizând destabilizarea, precum şi nerespectarea sau scoaterea completă din context a tuturor acordurilor încheiate într-un fel sau altul. Pe de altă parte, mesajul către sârbi că ei sunt indezirabili acolo este clar", a declarat Vucevic la Prva TV.

El a adăugat că administraţia lui Kurti terorizează sârbii cu scopul de a-i expulza complet de pe teritoriul Kosovo-Metohija, denumirea folosită de Belgrad pentru fosta sa provincie.

El a spus că încercarea eşuată de marţi a autorităţilor de la Pristina de a intra în birourile comisiilor electorale municipale Zubin Potok şi Kosovska Mitrovica a avut scopul scopul de a-i nelinişti şi intimida pe sârbi.

"Povestea lor a fost că preiau controlul asupra comisiilor electorale municipale. Se presupune că au găsit nişte lucruri explozive. Ce lucruri explozive? Singurele lucruri explozive au fost armele lor şi ceea ce au folosit în demonstraţia lor de forţă".

"Desigur, explicaţia lor va fi că se pregătesc pentru alegerile din 18 decembrie, dar nu ştiu cine va lua parte la ele", a mai spus el, notând că incidentele au avut ca scop intimidarea sârbilor şi determinarea lor să părăsească provincia, adaugă Tanjug.

Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa în 2008, la nouă ani după acţiunea militară a NATO împotriva Serbiei.

Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii, în prezent populată aproape exclusiv de etnici albanezi, potrivit agenţiei DPA. Circa o treime dintre cei aproximativ 120.000 de etnici sârbi din Kosovo locuiesc într-o zonă ce include Nord Kosovska Mitrovica şi alte trei municipalităţi care se învecinează direct cu Serbia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News