Armenia nu va mai participa deocamdată la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Federația Rusă, deoarece acest pact nu a fost la nivelul aşteptărilor ţării, a transmis joi premierul ucrainean Nikol Paşinian.
Mai mult, Kremlinul a declarat vineri că va cere explicații Erevanului, relatează Reuters.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus vineri faptul că Moscova are nevoie de mai multe clarificări de la Armenia.
'Partea armeană nu a luat nicio măsură oficială în acest sens', a spus el, făcând referire la eventuala îngheţare a participării acesteia la OTSC. 'Intenţionăm să luăm legătura cu colegii noştri şi să clarificăm sensul acestor declaraţii', a afirmat Peskov, la canalul de televiziune Zvezda, al Ministerului Apărării din Rusia.
'Secretariatul OTSC nu a primit nicio declaraţie de la Erevan cu privire la suspendarea calităţii de membru', a transmis vineri agenţia de presă Interfax, care a citat serviciul de presă al organizaţiei. Nicol Paşinian a zis pentru postul de televiziune France 24 faptul că pactul de securitate OTSC, dominat de Federația Rusă, a eşuat în privinţa Armeniei.
'Tratatul de Securitate Colectivă nu şi-a îndeplinit obiectivele în ceea ce priveşte Armenia, în special în 2021 şi 2022. Şi nu putem să nu luăm act de acest lucru. Acum, în termeni practici, am îngheţat participarea noastră la acest tratat. Cât priveşte ceea ce urmează, va trebui să vedem', a spus premierul armean cu ajutorul unui interpret.
Paşinian a mai zis că nu s-a discutat deocamdată cu privire la posibilitatea închiderii bazei ruse din Armenia. Aceasta a făcut obiectul unor tratate diferite.
În ultima vreme, Paşinian şi-a spus nemulţumirea cu privire la legăturile de lungă durată ale Azerbaidjanului cu Federația Rusă şi a zis că Armenia nu se mai poate baza pe Kremlin pentru a-şi asigura cerințele de apărare. Pașinian a indicat că apartenenţa sa la OTSC este în curs de revizuire.
Printre ceilalţi membri ai Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă, un format de securitate din cadrul CSI - se află Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Tadjikistan. Azerbaidjanul a recuperat suprafețe întinse de teritoriu în anul 2020 în al doilea război cu privire la regiunea Karabah, populată în principal de etnici armeni, însă recunoscută la nivel internaţional ca parte integrantă a Azerbaidjanului. În 2023, armata azeră a luat controlul asupra regiunii Karabah, fapt i-a determinat pe cei mai mulţi dintre locuitori să plece în Armenia.
În declarațiile sale, Paşinian a declarat că perspectivele de încheiere a unui tratat de pace pe termen lung au fost afectate de remarcile preşedintelui azer Ilham Aliev, pe care Armenia le-a catalogat ca reprezentând o revendicare a unei părţi extinse din teritoriul Armeniei. Azerbaidjanul, contra căruia Armenia a avut două războaie în ultimii 30 de ani - nu a aderat la principiile necesare pentru a încheia un tratat de pace pe termen lung, a zis Paşinian, sugerând că Baku se pregăteşte de lansarea unui nou atac.
'Dacă Azerbaidjanul nu recunoaşte principiile integrităţii teritoriale şi inviolabilităţii frontierelor, acesta (un tratat de pace - n.r.) pur şi simplu nu este posibil', a zis el pentru France 24.
'Azerbaidjanul se foloseşte de situaţie pentru a-şi inflama retorica. Asta ne face să credem că Azerbaidjanul se pregăteşte pentru un nou atac asupra Armeniei', a menționat Paşinian.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News