Kremlinul va interzice străinilor să folosească mamele surogat din Rusia
Rusia va adopta în curând o lege care va interzice străinilor să recurgă la serviciile mamelor surogat din Federaţia Rusă, a declarat preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), Viaceslav Volodin, duminică, când în Rusia se sărbătoreşte Ziua Mamei, relatează Reuters.
Serviciile mamelor surogat cu plată sunt legale în Rusia, dar această practică este criticată de grupurile religioase drept comercializare a naşterii copiilor.
'Trebuie făcut totul pentru a proteja copiii prin interdicţia pentru străini de a utiliza serviciile mamelor surogat din Rusia', susţine Volodin într-o postare pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
'Vom adopta o decizie în acest sens la începutul lunii decembrie', adaugă el. Potrivit şefului Dumei, aproximativ 45.000 de copii născuţi de mame surogat din Rusia au fost duşi în străinătate în ultimii ani.
'Traficul de copii este inacceptabil', mai spune el. Deputaţii ruşi au adoptat aproape în unanimitate un proiect de lege pentru interzicerea accesului la mamele surogat din Rusia într-o primă lectură în luna mai.
În cazul în care va fi adoptat într-o a treia lectură finală şi va trece şi de Consiliul Federaţiei (camera superioară), atunci proiectul de lege va fi promulgat de către preşedintele Vladimir Putin înainte de a intra în vigoare.
Guvernul ucrainean susţine că Rusia a deportat cu forţa peste 12.000 de copii ucraineni de la începutul invaziei în 24 februarie, în timp ce 440 au murit în război, iar câteva sute sunt daţi dispăruţi.
Rusia neagă deportările forţate, susţinând că mutarea oamenilor din Ucraina în Rusia se face pentru a proteja civilii de soldaţii ucraineni, notează Reuters.
Putin s-a întâlnit vineri cu un grup atent selecţionat de mame de soldaţi ruşi trimişi să lupte în Ucraina, dintre care unii îşi pierduseră viaţa, spunându-le că fiii lor nu au murit în zadar.
Moscova denunţă rezoluţia Parlamentului European care a calificat Rusia - 'stat sponsor al terorismului'
'Această acţiune neprietenească face parte dintr-o campanie politică de informare dusă de Occident cu privire la ţara noastră şi nu are nicio legătură cu situaţia reală în lupta împotriva terorismului internaţional', a precizat MAE rus într-un comunicat.
Parlamentul European a votat miercuri o rezoluţie care califică Rusia drept 'stat sponsor al terorismului' în conflictul din Ucraina, invitând cele 27 de ţări membre ale UE să adopte o rezoluţie similară. În textul adoptat la Strasbourg cu 494 de voturi pentru (58 voturi împotrivă şi 44 de abţineri), eurodeputaţii descriu 'Rusia ca stat sponsor al terorismului şi ca stat care utilizează mijloace teroriste'.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut în repetate rânduri comunităţii internaţionale să declare 'terorist' regimul preşedintelui Vladimir Putin. Decizia Parlamentului European este în acest stadiu mai mult simbolică, în absenţa unui cadru juridic adecvat în UE, spre deosebire de SUA.
Rusia respinge în mod constant doctrina de a declara anumite ţări drept 'state teroriste', utilizată ca justificare pentru a interveni în afacerile lor interne de 'unele state fără scrupule', a declarat vineri ministrul rus adjunct de externe Oleg Sîromolotov, citat de EFE, denunţând rezoluţia Parlamentului European.
Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie în Ucraina în ceea ce ea susţine că ar fi o 'operaţiune militară specială', calificată de Kiev şi Occident drept un război de agresiune imperialist, de o brutalitate atroce, primul de acest tip după al Doilea Război Mondial pe continentul european.
Valoarea pagubelor cauzate de invazia militară pe scară largă a Rusiei în Ucraina depăşise în septembrie 127 de miliarde de dolari, conform unui raport al Şcolii de Economie din Kiev (KSE), care a fost publicat la 21 octombrie, potrivit publicaţiei ucrainene Focus. Cele mai mari daune au fost aduse fondului de locuinţe - 39,7% sau 50,5 miliarde de dolari.
Suma a crescut cu 11,2 miliarde de dolari comparativ cu începutul lunii iunie. Invadatorii ruşi au avariat şi distrus 135,8 mii de case şi imobile cu mai multe apartamente. Suprafaţa totală a obiectivelor avariate sau distruse este de 74,1 milioane de metri pătraţi sau 7,3% din fondul locativ al Ucrainei, conform Focus. Pe locul doi la distrugerile cauzate de război se situează infrastructura - 27,7% sau 35,3 miliarde de dolari.
Din cauza luptelor, au fost distruse drumuri în valoare de 26,6 miliarde de dolari, în timp ce distrugerile înregistrate la căile ferate se cifrau în septembrie la 4,3 miliarde de dolari. 'Au fost distruse drumuri totalizând 25,0 mii km şi 315 poduri de importanţă naţională, locală sau municipală', menţionează autorii raportului respectiv, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
