În prima sa declarație după nominalizarea ca premier, Kristen Michal a subliniat că prioritatea sa va fi securitatea Estoniei. Sub conducerea lui Kaja Kallas, Estonia s-a remarcat ca una dintre cele mai fervente susținătoare ale Ucrainei în războiul cu Rusia, cerând ca toate statele membre ale UE să aloce cel puțin 1% din PIB pentru ajutorul oferit Kievului.
Deși Michal a menționat că ar putea introduce unele modificări în acordul de coaliție cu social-democrații și partidul liberal Esti200, comentatorii politici cred că nu va întâmpina dificultăți la votul de încredere. Confirmarea sa definitivă în funcția de premier ar putea veni însă abia în toamnă, după ce Kaja Kallas va prelua postul la Bruxelles.
Potrivit publicaţiei Politico.eu, unii lideri europeni ar fi avut rezerve faţă de ideea ca şefa guvernului eston - cunoscută prin radicalismul său antirusesc şi dată în urmărire de Moscova -, de teama că s-ar putea ca ea să se concentreze exclusiv asupra Rusiei şi să neglijeze alte zone, precum Africa şi Orientul Mijlociu.
Dar ea a obţinut în cele din urmă postul de şefă a diplomaţiei UE, în urma unei înţelegeri în care cele trei mari grupuri politice pro-europene, respectiv popularii (PPE), social-democraţii (S&D) şi liberalii (Renew) şi-au împărţit funcţiile de top ale instituţiilor UE şi au confirmat-o pe Ursula von der Leyen pentru încă un mandat la conducerea Comisiei Europene.
Moscova a anticipat relaţii dificile cu UE în urma acestor numiri şi a descris-o pe Kaja Kallas drept "binecunoscută pentru remarcile sale absolut inacceptabile şi extrem de rusofobe".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
