La cât a URCAT deficitul bugetar în noiembrie 2020

Sumele lăsate în mediul economic pentru combaterea pandemiei COVID 19 au totalizat 4,16% din PIB. 'Execuţia bugetului general consolidat pe cele unsprezece luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 84,05 miliarde de lei (8% din PIB). Sume în valoare de 43,66 miliarde de lei (4,16% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19', precizează MFP.

După primele zece luni din acest an, deficitul bugetar era de 74,04 miliarde de lei, respectiv 7% din PIB. Pe de altă parte, anul trecut deficitul bugetului consolidat era de 37,05 miliarde de lei, respectiv 3,56% din PIB, la sfârşitul lunii noiembrie.

Potrivit Ministerului Finanţelor, creşterea deficitului bugetar aferent celor unsprezece luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie - noiembrie cauzată de criză, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (19,08 miliarde de lei), de creşterea cu 1,88 miliarde de lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-noiembrie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 900 de milioane de lei.

Pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 8,02 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 13,78 miliarde de lei. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 290,63 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2020, înregistrând un avans de 1,3 miliarde de lei faţă de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut.

Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o creştere cu 0,4 puncte procentuale, determinată cu precădere de dinamica favorabilă a veniturilor din fonduri europene. Pe de altă parte, veniturile curente (venituri din economie) au consemnat o scădere de 2,1%, cauzată preponderent de contracţia încasărilor din TVA, impozit pe profit şi accize. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilităţile fiscale acordate în conjunctura actuală.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 22,04 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului curent, consemnând o creştere de 4,5% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul pe veniturile din pensii, urmate de cele din impozitul pe salarii, respectiv cele aferente Declaraţiei unice.

În contextul unei dinamici a fondului de salarii din economie de 5,67% în perioada decembrie 2019 - octombrie 2020 (an/an) , încasările din impozitul pe salarii au crescut cu doar 1,2% în primele 11 luni ale acestui an. Evoluţia este explicată în principal de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale care, de altfel, se reflectă şi în reducerea încasărilor cu 3,3% în luna noiembrie, precizează MFP.

Contribuţiile de asigurări au totalizat 101,45 miliarde de lei în perioada ianuarie - noiembrie, consemnând o reducere marginală faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut (-0,1%). Similar impozitului pe salarii, evoluţia lunară a contribuţiilor reflectă o scădere în noiembrie (-7,8% an/an), în contextul unei dinamici a fondului de salarii din economie de 5,8%.

'Evoluţia încasărilor din contribuţii sociale a fost influenţată de: prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabili, modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial; scutirea de la plată a contribuţiei asiguratorii în muncă (pentru şomajul tehnic)', explică sursa citată. Încasările din impozitul pe profit au însumat 15,31 miliarde de lei în primele unsprezece luni ale anului curent, în scădere cu 8,7% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. În structură, principala componentă - încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici s-au diminuat cu 4,4% (an/an) , în timp ce veniturile din impozitul pe profit de la băncile comerciale au scăzut cu 46,8% (an/an).

Evoluţia negativă este explicată în principal de contracţia activităţii economice, amânarea achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit, precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de circa 900 milioane de lei). Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 3,01 miliarde de lei, în scădere cu 16,2% (an/an).

Evoluţia acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de conjunctura economică nefavorabilă, amânarea plăţii obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum şi de bonificaţiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadenţă (OUG 33/2020). Încasările nete din TVA au înregistrat 53,44 miliarde de lei, în scădere cu 9,5% comparativ cu nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia lunară reflectă continuă să rămână pozitivă şi în noiembrie (+5,3%, an/an) în principal pe fondul revenirii comerţului şi serviciilor de piaţă către întreprinderi.

Evoluţia încasărilor din TVA a fost influenţată negativ de creşterea rambursărilor de TVA cu 10,8%, an/an (+1,88 miliarde de lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei, prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate şi evoluţiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populaţie şi comerţul cu autovehicule). Veniturile din accize au însumat 27,82 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2020, prezentând o scădere de 2,9% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Totuşi, după trei luni de declin, încasările din accize au înregistrat o creştere de 1,1% în noiembrie, subliniază documentul publicat de MFP.

Dinamica nefavorabilă este explicată de contracţia încasărilor din accizele pentru produse energetice (-14,1%, an/an), în special ca urmare a reducerii consumului de carburanţi în conjunctura economică actuală (limitarea consumului anumitor servicii - turism şi creşterea incidenţei muncii la domiciliu).

În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 12,1% (an/an), susţinută şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete. Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au înregistrat 3,38 miliarde de lei în primele unsprezece luni ale anului.

Deşi au consemnat un avans semnificativ faţă de încasările înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, dinamica este explicată în principal de baza foarte redusă aferentă anului 2019, în condiţiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare încasate în anii precedenţi.

De asemenea, avansul se datorează şi încasării taxelor de licenţă de la ANCOM. Pe de altă parte, veniturile din taxele pe jocurile de noroc s-au redus în perioada analizată cu 20,1% (an/an), în condiţiile scutirii de la plată a taxei aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgenţă decretate şi amânării la plată a unor obligaţii fiscale. Veniturile nefiscale au înregistrat 24,37 miliarde de lei şi prezintă o creştere de 1,2% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului trecut.

Dinamica acestora a fost influenţată pozitiv de vărsămintele din veniturile nete ale BNR (+800 milioane de lei). Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 27,04 miliarde de lei în primele unsprezece luni ale anului 2020, în creştere cu 33,1% faţă de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 374,69 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 14,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 4,9 puncte procentuale de la 30,8% din PIB 2019 la 35,7% din PIB în 2020.

'Majorarea cheltuielilor este cauzată şi de măsurile care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei', precizează sursa citată.

Astfel, până la finele lunii noiembrie s-au plătit 4,1 miliarde de lei pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 888,1 milioane de lei pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 2,5 miliarde de lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%), 91,8 milioane de lei pentru îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile de personal au însumat 99,7 miliarde de lei, în creştere cu 7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020.

Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 9,5% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 258 milioane de lei. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 49,07 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de anul precedent.

În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 5,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 128,01 miliarde de lei, în creştere cu 22,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum şi de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei.

De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 şi cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% faţă de cea plătită în luna iulie 2020. Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 6,7 miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol şi transporturi, respectiv subvenţii pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenţii pentru transportul călătorilor şi pentru diferenţe de preţ şi tarif.

Alte cheltuieli au fost de 7,3 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (91,8 milioane de lei).

De asemenea, s-au plătit schemele de ajutor de stat acordate producătorilor agricoli care au fost afectaţi de secetă în valoare de 849,9 milioane de lei. Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 28,5 miliarde de lei, cu 26,8% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 41,2 miliarde de lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 11 luni ale anului, în creştere cu 8,02 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, depăşind sumele investite pe tot anul în 2016, 2017, precum şi în anul 2018, menţionează MFP. 'În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Astfel, administraţia locală a investit cu 70,3% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2021. De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 333,7 milioane de lei pentru achiziţionarea de produse - stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2', se mai arată în Execuţia bugetului general consolidat la 30 noiembrie 2020.

A treia rectificare bugetară din acest an a majorat deficitul bugetar pentru 2020 la 9,1% din Produsul Intern Brut, de la 8,6% din PIB estimat anterior. La rectificarea aprobată recent a fost avută în vedere o contracţie economică de 4,2% pentru acest an. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News