Coiful de aur de la Coțofenești a fost furat weekend-ul trecut din Muzeul Drents din Țările de Jos.
Poliția olandeză a reținut deja mai mulți suspecți care ar putea avea legătură cu jaful din noapte de vineri spre sâmbătă. De asemenea, au fost făcute percheziţii în diferite locuințe din Heerhugowaard, dar obiectele de patrimoniu furate nu au fost încă găsite.
Informația a fost confirmată ulterior și de Ministerul Afacerilor Interne. Secretarul de stat Bogdan Despescu a precizat că niciunul dintre cei trei suspecți reținuți nu este cetățean român.
„(...) În urma acestor activități, vă putem comunica faptul că la acest moment sunt reținute trei persoane de către Poliția din Olanda, aceste trei persoane fiind bănuite de comiterea acestei fapte grave, acestui furt, cu impact deosebit de grav asupra tuturor românilor. Facem precizarea că niciunul dintre cei trei nu este român“, a spus, miercuri seara, chestorul Bogdan Despescu.
Foto: Agerpres
Emblematica piesă a Muzeului Național de Istorie a României a fost găsită acum aproape un secol, pe un deal din apropiere de localitatea prahoveană Coțofenești, de mai mulți copii care erau cu vitele la păscut. Coiful a avut în primă fază o întrebuințare bizară, deoarece familia tânărului care l-a găsit nu a conștientizat adevărata sa valoare și l-a folosti ca adăpătoare pentru găini.
Ulterior, coiful a ajuns în posesia negustorului Jean Marinescu, cel care l-a donat Muzeului Național de Antichități, de unde, în anul 1971, a fost transferat la Muzeul Național de Istorie și a devenit emblema instituției.
O copie a coifului de aur de la Coțofenești a fost folosită în filmul Dacii din 1966. În ecranizarea româno-franceză, actorul Amza Pellea care l-a jucat pe Decebal a purtat copia coifului ca o piesă de luptă, însă se pare că întrebuințarea aceasta a fost una inadecvată, deoarece coiful original este din aur și aurul este un metal moale care nu ar fi eficient în luptele umane.
Marius Cruceru, profesor la Universitatea Emanuel din Oradea, a explicat care era, de fapt, întrebuințarea reală a coifului. El a atras atenția asupra ochilor deschiși modelați pe acesta, care avea rolul de a acoperi ochii celui care îl purta.
„Dacă toată lumea vorbește despre coif, am de adăugat un singur lucru, aflat acum 30 de ani de la excelenții noștri profesori de la clasice, cu o școală de istorie și paleografie serioasă: coiful respectiv nu este coif de luptă, așa cum bine spunea și dl. Paleologu, el însuși bun cunoscător al culturii antice, este un coif funerar, instrument de ritual.
Râsu’-plânsu’ cu filmul în care Amza Pellea apare cu acest coif în cap precum ar fi fost un coif de luptă. Aurul este moale pentru a fi material de protecție.
Nobilul era îngropat cu coiful peste ochi, de aceea ochii sunt sculptați deschiși, în stare de veghere. Coiful nu era purtat cu ochii deasupra ochilor naturali, ci peste ochii naturali. În zona Olteniei și Munteniei, areal în care s-a descoperit coiful și până recent s-a practicat acoperirea ambilor ochi cu monede, rolul acestora fiind și pentru plata trecerii vămilor, dar nu numai. Ochii mortului reprezintă o temă care este explorată în literatura de specialitate cu generozitate“, a precizat profesorul Marius Cruceru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News