EXCLUSIV La ce trebuie să fim atenți când vine vorba de autocritică
Ne ajută autocritica în urmărirea obiectivelor? Avem tendinţa să credem că fără ea suntem slabi şi prea toleranţi cu noi înşine? Sau este doar un impediment în atingerea scopurilor?
Un cititor DC News m-a întrebat dacă este autocritica benefică pentru motivaţie şi pentru înţelegerea greşelilor.
Autocritica reprezintă un factor de risc în urmărirea obiectivelor personale, precum şi un predictor al problemelor de sănătate mintală.
Poate autocompasiunea, în schimb, să ne crească motivaţia? Conform studiilor, adoptarea unei abordări de acceptare a eșecurilor personale îi poate face pe oameni să fie mai motivați să se îmbunătățească, prin înţelegerea faptului că greşelile sunt omeneşti şi că din ele putem învăţa.
Autocompasiunea poate fi un aspect important al maturităţii şi este puternic asociată cu inteligenţa emoţională şi înţelepciunea.
Maturitatea emoţională presupune acceptarea fără judecată, iertarea şi iubirea de sine şi pentru ceilalţi.
S-a constatat că, în comparație cu nivelurile stimei de sine, autocompasiunea a fost asociată cu sentimente de valoare personală mai stabile în timp și necondiționate, oferind în același timp o protecție mai puternică împotriva comparării sociale şi furiei. În plus, s-a constatat că autocompasiunea nu are nicio legătură cu narcisismul.
Autocompasiunea este asociată cu bunăstarea psihologică, iar nivelurile ridicate de autocompasiune sunt legate de sentimente crescute de fericire, optimism, curiozitate, dar și de anxietate, depresie, ruminație și frică de eșec scăzute.
Dacă doriţi să abordez un anumit subiect, aştept comentariile dvs. pentru a dezbate pe larg subiectul respectiv în următorul articol.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
