Laserul de la Măgurele, exclus din ELI-ERIC "pentru că am cerut în ultima secundă". Ministerul Cercetării, arătat cu degetul de consilierul lui Orban. Ce pierde România

Sorin Costreie a fost consilierul pe educație al președintelui PNL, Ludovic Orban, și a devenit consilier de stat al premierului Orban pe 29 ianuarie 2020. Costreie își menține funcția și sub actualul Guvern (PNL-USR-PLUS-UDMR), condus de Florin Cîțu.

VEZI Alexandru Petrescu anunță o nouă ”victorie” a USR-PNL: laserul de la Măgurele, eliminat din proiectul ELI-ERIC

"Decizie fără precedent"

"Este o decizie fără precedent în sensul în care acesta este un proiect paneuropean, tripartit, pentru că sunt de fapt trei proiecte coordonate: cel de la Măgurele, cel de lângă Praga și de la Szeged. Fiecare are în componență laseri, diferența este că sunt alte tipuri de laseri cu alte intensități, iar ceea ce este unic la noi este combinarea laserului de mare putere cu o sursă gamma.

Toată problema necoordonării și a unei nu tocmai bune colaborări cu celelalte 2 componente plus cu alte țări interesate cum au fost Italia și Franța a pornit în 2018, când s-a reziliat contractul cu EuroGammaS, concern european care trebuia să ne livreze sursa gamma. În mare parte au și livrat componentele, dar nu au putut să le instaleze.

Acum sunt multiple procese pe rol între IFIN-HH și EuroGammaS și ce facem acum în mod conjugat la nivel interministerial și în Europa este să rezolvăm pe cât se poate acest conflict și să reintegrăm laserul nostru ca o structură de cercetare în acest ELI-ERIC. Scopul este să se coordoneze mai bine cele 3 proiecte, să participe mai bine cât mai mulți parteneri pentru a face cât mai multe și diverse experimente și pentru a avea o cuplare mai bună cu industria", a mai explicat Costreie.

"România a cerut în ultima secundă"

Sorin Costreie a afirmat că România a cerut "în ultima secundă" să rămână membră în ELI-ERIC şi arată cu degetul spre ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării. 

"Aici cred că ar fi bine să întrebați Ministerul Cercetării. Noi această hotărâre o luasem deja de la finalul lunii octombrie – începutul lui noiembrie și acolo lucrurile au decurs foarte greu pentru a avea acest memorandum care ne dădea dreptul formal să cerem acest lucru. Memorandumul a reușit să treacă exact în ziua în care s-au întrunit reprezentanții statelor și au analizat această cerere, deci a fost chiar în ceasul al 12-lea.

Statutul pe care România îl știa și pe care l-a negociat în 2017-2018 era într-un fel, după care noi am ieșit din ELI-DC și am făcut demersuri să obținem noul statut și aceste dezavantaje privesc guvernanța si proprietatea. Noi nu vom putea să fim membri deplini ai ELI-DC atâta timp cât acolo sunt reglementări care intră în conflict cu legislația națională. De exemplu, odată ce este înființat acest ELI-ERIC se pune problema cui aparțin aceste infrastructuri. În cadrul altor ERIC-uri înființate, infrastructurile pot să rămână în custodia statelor, a institutelor, sunt variate forme. Așa cum era prevăzut în statut și cum știam noi, se voia ca aceste infrastructuri de cercetare să intre într-o custodie greu de precizat cu exactitate, în subordine europeană. Deci să nu mai fie în subordinea IFIN-HH, un institut românesc, ci în subordinea unui ONG european (ELI-DC).

Noi analizam care e forma cea mai bună în favoarea statutului român, iar acum statutul s-a modificat. Acum, de exemplu, când s-a format acest ELI-ERIC, guvernanța încet-încet se va face la nivel comun, dar proprietatea este încă a statelor respective, a Ungariei și a Cehiei.

Probleme au fost, normal, cu privire la proprietatea infrastructurii, la guvernanță, la finanțare, la interoperabilitatea structurilor, la coordonarea experimentelor. Și ele rămân în continuare de făcut, pentru că limita este 2023. Deci după 2023 dacă nu avem un ERIC clar consolidat cu cele 3 state avem o problemă și nu noi, România, ci Europa", a mai spus acesta.

Acesta spune, însă, că s-a întârziat şi din cauza alegerilor din luna decembrie. 

„Un alt motiv pentru care nu s-a atins ținta: au fost alegerile din decembrie, care prin schimbarea de guvernanță au întârziat inevitabil lucrurile. Această instabilitate și schimbare de conducere din partea ministerelor duce uneori la intârzieri. Și asta a contribuit. Plus birocrația și, cum am subliniat, mentalitatea”, a explicat Sorin Costreie, conform edupedu.ro. 

Ce pierde România 

"Deocamdată nu pierdem nimic efectiv, decât la nivelul imaginii și al integrării cercetării. Pentru că și acum aceste infrastructuri sunt finanțate european, iar la nivelul mentenanței sunt finanțate din bugetele naționale. Dacă am fi fost parte din ERIC acum, până în 2023 nu am pierde nimic. E posibil ca Comisia Europeană să suplimenteze finanțarea, să spuna că acest proiect trebuie amplificat, îmbunătățit. Și atunci CE va trimite banii la ERIC și ei vor fi distribuiți membrilor. Deci în cazul unei finanțări suplimentare, e posibil să pierdem, nefiind parte din ELI-ERIC. Dar eu cred că în anul acesta noi vom intra, printr-o bună coordonare internă și externă. E un proces atât de complex, în care se întrepătrund dimensiunea științifică, cea administrativă și cea diplomatică și trebuie ținut cont de toate și eu cred că printr-o bună coordonare internă și externă noi până la sfârșitul anului vom fi membri în ERIC-ELI. Deja semnele sunt bune din acordul proiectului IMPULSE, unde sunt aceleași țări și acolo există o bună coordonare a activităților și noi restabilim încrederea, pentru că în definitiv aceasta este marea problemă", a concluzionat Sorin Costreie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News