Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat luni Occidentul că se foloseşte de criza alimentară, încercând să dea vina pe Rusia, pentru a institui o prezenţă navală NATO în Marea Neagră, relatează EFE.
'Anumite încercări ale partenerilor noştri de a lega problema aprovizionării pieţei mondiale cu cereale şi îngrăşăminte ruseşti de deblocarea porturilor ucrainene sunt menite să ascundă planurile lor de a aduce forţe navale NATO aici (în Marea Neagră) şi de a crea un mecanism de export de cereale care să fie controlat de Alianţa Nord-Atlantică', a declarat el într-o conferinţă de presă.
Lavrov s-a declarat convins că un astfel de scenariu 'nu se va întâmpla niciodată pentru că statele riverane Mării Negre înţeleg perfect ceea ce se întâmplă'.
Rusia şi Turcia, potrivit şefului diplomaţiei ruse, care 'respectă pe deplin' Convenţia de la Montreux din 1936, ce reglementează trecerea din Marea Mediterană în Marea Neagră, au propus mecanisme pentru 'rezolvarea crizei alimentare create artificial, într-un mod destul de nedureros pentru toţi'.
'Încercările de a crea în mod deliberat această criză sunt inadmisibile. Nu există probleme în privinţa exportului nostru de cereale, îngrăşăminte, cu excepţia acelor probleme create de sancţiunile occidentale care, de fapt, au creat bariere ilegale în domenii precum închirierea de nave, plata serviciilor şi escalele portuare, printre altele', a declarat Lavrov.
El a afirmat că grânele ucrainene rămân blocate în porturile ucrainene din cauza refuzului Kievului de a demina apele sale teritoriale.
Nu este prima oară când şeful diplomaţiei ruse face declaraţii în acest sens. Anterior, Lavrov a spus că Londra încearcă să găsească un motiv pentru ca marina regală britanică să intre în Marea Neagră, de unde să conducă 'procesul de eliberare' a cerealelor ucrainene, potrivit postului rusesc de televiziune REN TV.
Ucraina acuză Rusia de blocarea porturilor sale, Kievul neputând în consecinţă să-şi exporte cerealele, orzul, floarea-soarelui etc, ceea ce ar putea duce la o criză alimentară de proporţii pe plan internaţional, în condiţiile în care o serie de ţări, în special din Africa, depind de exporturile de grâne ucrainene.
După ocuparea porturilor sale de la Marea Azov de trupele ruse invadatoare, Ucraina se teme să înlăture minele care apără portul Odesa, de la Marea Neagră, întrucât forţele ruse ar putea profita de această oportunitate pentru a invada Odesa, conform media ucrainene.
Securitatea transatlantică se află la un „punct de cotitură”, iar NATO este acum mai puternică și mai agilă, a declarat luni secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.
„Voi alăturați-vă nouă într-un punct de cotitură pentru securitatea transatlantică, marcat de creșterea concurenței strategice și de revenirea războiului brutal în Europa”, a spus Stoltenberg la ceremonia de schimbare a comenzii a operațiunilor Comandamentului Aliat, în cadrul căreia doi lideri militari au fost promovați în funcția de Comandant Suprem Aliat în Europa (SACEUR), unul dintre cele mai înalte posturi militare ale NATO.
„Acesta este unul dintre cele mai importante locuri de muncă militare din lume, într-unul dintre momentele cele mai cruciale pentru securitatea noastră”, a adăugat el.
Șeful NATO a spus că „deciziile transformatoare” luate săptămâna trecută la Summit-ul de la Madrid au făcut alianța „mai puternică și mai agilă”.
„Acum și pentru viitor, pentru că dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim pentru război”, a spus el.
Stoltenberg a adăugat că noua strategie de descurajare și apărare a NATO a permis întărirea flancului estic „la câteva ore” de la invadarea Ucrainei de către Rusia.
În cele din urmă, el a spus că NATO se pregătește să primească Finlanda și Suedia în alianță după ce Turcia a ridicat săptămâna trecută dreptul de veto asupra aderării lor.
„Doi noi aliați NATO cu forțe și capacități militare formidabile”, a spus șeful NATO, făcând referire la Suedia și Finlanda.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News