Consilierul prezidenţial, Sebastian Lăzăroiu, a declarat la RFI că ”România riscă să se comporte ca cerșetorii care te scuipă după ce le dai bani”. Lăzăroiu a făcut această declarație pe tema bugetului UE care a stârnit dezmăgire la București.
În opinia lui Sebastian Lăzăroiu, "şi în cazul MCV şi în cazul bugetului au existat reacţii ale autorităţilor de la Bucureşti, care puteau să pună în pericol imaginea României. Ne amintim că după MCV, raportul a fost luat la Bucureşti în derâdere, persiflat, în orice caz n-a fost deloc luat în serios şi atunci preşedintele a trebuit să iasă. N-a fost o dispută cu premierul, a fost o obligaţie a preşedintelui de a corecta lucrurile, de a transmite, în calitate de şef al statului, de reprezentant al statului român, de a transmite imaginea corectă la Bruxelles şi anume că raportul a fost citit în cheia corectă la Bucureşti şi că până la urmă, politicienii de aici sunt gata să respecte recomandările", scrie pesurse.ro.
Lăzăroiu mai spune că dezamăgirea de la Bucureşti pe tema bugetului UE pentru perioada 2014-2020 a produs "consternare" la Bruxelles: "A fost o situaţie oarecum inedită. România a plecat de la masa negocierilor, obţinând cea mai mare creştere, deci i s-a făcut o concesie importantă, mai ales că nu eram într-o situaţie grozavă din punct de vedere al absorbţiei fondurilor şi aşa mai departe şi totuşi am obţinut cea mai mare creştere ca alocare bugetară din toate ţările. Şi s-a auzit de la Bucureşti multă dezamăgire. Dezamăgirea de la Bucureşti a produs consternare la Bruxelles, liderii europeni ştiind că s-au făcut multe concesii pentru România".
Lăzăroiu subliniază că "preşedintele a vrut să transmită un mesaj la Bruxelles că totuşi România se comportă cu demnitate în raport cu partenerii săi. Altfel, exista riscul să pară că ne comportăm ştiţi cum sunt cerşetorii ăia care după ce le dai bani, te şi scuipă! Noi nu suntem în situaţia asta, suntem parteneri egali în Uniunea Europeană, suntem demni, nu cerşim, e vorba doar de solidaritate, pe care o înţelegem cu toţii. Noi contribuim cu opt miliarde şi primim 32 de miliarde. Pe de altă parte, statele puternice, donatorii au şi ei pretenţia să fim solidari cu ele în această perioadă de criză economică, nu mai pot avea aceleaşi contribuţii pe care le-au avut într-o perioadă economică bună".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu