Dialogul Shangri-La - reuniunea anuală a miniştrilor apărării din regiunea Asia-Pacific, care a avut loc între 10 şi 12 iunie la Singapore, a reprezentat o oportunitate pentru Statele Unite şi China de a-şi reafirma poziţiile pe cel mai arzător subiect: Taiwan. Dar şi să-şi etaleze diferenţele de opinii privind regiunea India-Pacific, încercând, în ciuda tuturor, să menţină un dialog strategic la cel mai înalt nivel, potrivit Le Monde și preluat de Rador.
Încă de vineri, 10 iunie, secretarul american al Apărării Lloyd Austin şi omologul său chinez, Wei Fenghe, care s-au întâlnit pentru prima dată, au avut un schimb care a durat o oră sau, se pare, încă treizeci de minute, cu condiţia asta. Potrivit unui purtător de cuvânt al ministrului chinez, acesta i-a spus omologului său că "dacă cineva îndrăzneşte să separe Taiwanul de China, armata chineză nu va ezita să înceapă un război, indiferent de cost".
În timp ce agenţia oficială de presă China Nouă insistă asupra faptului că "principiul unei singure Chine este fundamentul politic al relaţiilor dintre China şi Statele Unite", ea indică, de asemenea, că cei doi miniştri "au convenit că cele două armate trebuie să pună în aplicare un consens important la care ajung şefii lor de stat, menţin comunicarea strategică la nivel înalt şi nu transformă diferenţele în conflict şi confruntare".
În discursul său din 11 iunie, Lloyd Austin a reiterat poziţia oficială a Washingtonului cu privire la Taiwan: "Nu sprijinim independenţa Taiwanului", a spus el. "Ne opunem ferm oricărei modificări unilaterale a status quo-ului de către orice parte". Un mesaj adresat liderilor taiwanezi dar şi, bineînţeles, chinezilor. Pentru că, potrivit acestuia, "dacă politica noastră nu s-a schimbat, se pare că, din păcate, acest lucru nu este adevărat pentru Republica Populară Chineză". "Observăm o creştere semnificativă a activităţii militare provocatoare şi destabilizatoare în apropiere de Taiwan", a spus el.
Dar generalul Austin a menţionat în principal regiunea India-Pacific, un termen pe care l-a folosit de douăzeci şi unu de ori. Mesajul este clar. Nici războiul din Ucraina şi nici China nu vor submina dorinţa Washingtonului de a considera această regiune drept "inima marii strategii americane", "centrul ei de greutate". O regiune în care "sunt staţionaţi peste 300.000 de bărbaţi şi femei din armata americană. Mai mult decât în orice altă regiune a lumii".
Washingtonul "nu caută un nou război rece, o NATO asiatică, o regiune împărţită în blocuri ostile"; dar generalul Austin a reafirmat angajamentul americanilor în regiune, cu aliaţii lor, partenerii lor, grupaţi în cadrul Aukus (alianţa cu Australia şi Regatul Unit), Quad (Australia, Japonia, India) sau Asean, aceste ţări din Asia de Sud-Est invitate recent pentru prima dată la un summit cu Joe Biden.
Duminică, generalul Wei i-a răspuns lui Lloyd Austin reamintind că în faţa unei proclamaţii a independenţei Taiwanului, "China nu ar avea altă opţiune" decât "să lupte până la capăt". Ministrul a contestat energic strategia şi chiar prezenţa americană în regiune. "Pentru noi, strategia Indo-Pacific este încercarea de a construi un mic grup exclusiv în numele unei regiuni India-Pacific liberă şi deschisă, (â¦) pentru a viza o anumită ţară. Este o strategie de a crea conflict şi confruntare, de a-i încercui pe alţii", a continuat Wei.
Sâmbătă, Zhang Zhenzhong, unul dintre liderii Comisiei Militare Centrale, fusese, în faţa presei, şi mai virulent: "Statele Unite au dat deja peste cap Orientul Mijlociu şi Europa, vor să fie la fel şi în Asia-Pacific?"
Cuvintele ameninţătoare ale chinezilor trebuie probabil puse într-o perspectivă. Dorinţa lor de a porni un război împotriva Taiwanului în cazul unei declaraţii de independenţă nu este nimic nou. Acesta este motivul pentru care preşedintele Taiwanului, Tsai Ing-wen, deşi preşedinte al unui partid independentist, are grijă să nu depăşească această linie roşie şi pledează pentru menţinerea statu quo-ului.
Valérie Niquet, cercetător la Fundaţia pentru Cercetare Strategică, l-a întrebat pe generalul Wei dacă Beijingul "va respecta statu quo-ul dacă Taiwanul nu îşi declară independenţa", generalul Wei a răspuns: "China încearcă cât mai mult posibil o reunificare paşnică. În cazul secesiunii, China îşi rezervă alte opţiuni". Pentru cercetător, armata chineză ştie că reunificarea prin forţă ar fi extrem de dificilă şi spune că este convinsă că "raţiunea ar putea prevala".
Cu toate acestea, contextul se schimbă: "Problemele nucleare sunt în prim-plan datorită schimbării de abordare a forţelor nucleare chineze (construcţie de silozuri în Occident, arme hipersonice), dar şi pentru că agresiunea rusă în Ucraina este condusă graţie protecţiei oferite prin descurajarea nucleară, care ar putea fi cel mai rău scenariu din strâmtoarea Taiwan, şi, de asemenea, pentru că Coreea de Nord se pregăteşte pentru un al şaptelea test", observă Mathieu Duchâtel, directorul programului Asia de la Institutul Montaigne, prezent şi el la Singapore.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu