Legătura dintre Sfânta Parascheva și războiul de la granița României. Mișcarea pentru ferirea de pericol

VEZI ȘI: Candidaţii la prezidenţiale merg la Iaşi, la Sf. Parascheva. Chirieac avertizează: Cred că vor enerva lumea, pentru că nu vor sta 14 ore la coadă

În anul 1944, în plin război mondial, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost evacuate din Catedrala Mitropolitană a Moldovei, din Iași, și aduse în biserica Mânăstirii Ciorogârla, cunoscută astăzi sub numele de Mânăstirea Samurcășești. Patriarhul Nicodim a luat această decizie crucială din cauza pericolului iminent reprezentat de înaintarea armatei sovietice către granițele României, temându-se că prețioasele relicve ar putea fi profanate de trupele rusești în retragere sau avans.

Moaștele Sfintei Parascheva au rămas la Mânăstirea Ciorogârla timp de șase luni, în această perioadă fiind păstrate cu grijă și venerație. După această perioadă de refugiu, ele au fost aduse în București și depuse în Catedrala Patriarhală, unde au stat timp de trei săptămâni, oferindu-le locuitorilor Capitalei ocazia de a se închina în fața lor și de a cere ocrotirea sfintei într-o perioadă dificilă și plină de incertitudini. Pe data de 27 octombrie 1944, moaștele au fost întoarse în Catedrala Mitropolitană din Iași, unde își au locul și astăzi.

Deși astăzi Iașul este centrul principal al pelerinajului dedicat Sfintei Cuvioase Parascheva, în anul 1944, unul dintre praznicele acesteia a fost marcat în București, într-un moment istoric delicat pentru România. Această dezvăluire aduce în prim-plan importanța protejării valorilor spirituale și culturale în timpuri de criză și reamintește credincioșilor că Sfânta Parascheva a fost, de-a lungul timpului, un simbol de unitate și speranță pentru români.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News