Legătura între moscheea de la București și problema Schengen
Sancționarea României, prin neadmiterea în spațiul Schengen este o discriminare politică. De regulă, ne respinge Franța, Olanda sau Germania (doar odată, ca să nu bată la ochi, au scos din baie Finlanda). Coincidență, probabil, în lumea corectitudinii politice: care ne respingea, avea alegeri, locale sau generale, în anul respectiv.
Calculul electoral e simplu. Cetățenii sunt agasați de cerșetori și hoți de buzunare. Politicienii pretind că fac ceva. Evident, măsura nu oprește șuții să plece din România în țările Schengen, ci doar aduce costuri pentru firmele de transport. Unde mai pui că tot contribuabilul din Europa a plătit pentru securizarea frontierei, în România și Bulgaria...
Așa cum ne simțim, noi, pălmuiți degeaba, de occidentali, se simt turcii, tătarii, musulmanii, în cazul moscheii de la București. Românii sunt îngrijorați de migranți, de valul de atentate, iar câțiva politicieni alimentează această îngrijorare. Și abat atenția asupra unei false probleme.
Turcia, care urmează să construiască moscheea, a fost prima țară care și-a deschis granițele pentru români, după 1989. Este un aliat strategic la Marea Neagră și un vecin important. Deci, avem costuri politice și de imagine, pe care le achităm degeaba. Refuzul vizei Schengen nu îi oprește pe cerșetori să ajungă în Berlin, blocarea construcției unei moschei nu ne va feri de migranți sau teroriști.
Citește și: Patriarhia confirmă, negocierile pentru moschee au început în mandatul lui Traian Băsescu
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
