Legea acvaculturii, sesizată din nou la CCR de către Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu Legea acvaculturii, invocând mai multe aspecte de neconstituționalitate. Legea, care reglementează cadrul juridic pentru activitățile de acvacultură și comercializarea produselor obținute din acvacultură pe teritoriul României, inclusiv în apele marine sub jurisdicție națională, a fost inițiată cu scopul de a crea un cadru legal unitar și de a asigura competitivitatea acestui sector.

În 2022, după ce Senatul a adoptat tacit legea și Camera Deputaților a adus modificări și completări, președintele Iohannis a sesizat CCR, invocând nerespectarea principiului bicameralismului. Curtea Constituțională a admis parțial sesizarea, iar ulterior Parlamentul a operat noi modificări.

Cu toate acestea, Iohannis susține că legea conține în continuare dispoziții care contravin normelor și principiilor constituționale. El a menționat depășirea limitelor reexaminării prin introducerea unor norme noi, care nu au legătură cu decizia Curții sau cu obiectul legii, și dispoziții care încalcă articolele 1, 44, 102, 136 și 147 din Constituție.

"Într-un prim ciclu legislativ, la data de 4 iulie 2022, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea acvaculturii. În data de 22 iulie 2022, Președintele României a formulat o obiecție de neconstituționalitate cu privire la această lege. Principalele argumente aduse se refereau la: nesocotirea principiului bicameralismului, încălcarea principiului separației puterilor în stat și a rolului constituțional al Guvernului, precum și multiple neconcordanțe și inconsecvențe legislative care afectează claritatea și previzibilitatea legii.

Prin Decizia nr. 19/2023, Curtea Constituțională a admis în parte sesizarea Președintelui României, constatând că sunt neconstituționale dispozițiile art. 14 alin. (1) și alin. (4), cele ale art. 21 alin. (1) și art. 30 alin. (1), precum și cele prevăzute la art. 71 lit. f), art. 73 și la art. 74 alin. (1) – (3) din legea supusă controlului de constituționalitate.", se arată în comunicat.

Controverse legate de concesiuni și vânzarea terenurilor

Una dintre prevederile criticate de președinte este cea care permite amplasarea instalațiilor de producere a energiei fotovoltaice pe maximum 25% din suprafața amenajărilor piscicole concesionate, arendate sau închiriate, fără a fi nevoie de autorizație de construire, dar cu acordul administratorului. Această normă depășește limitele reexaminării, susține Iohannis.

În forma inițială a Legii acvaculturii, adoptată de Parlament, se prevedea vânzarea directă a terenurilor din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole către proprietarii de active piscicole, cu obligația acestora de a menține activitatea de acvacultură. Iohannis a subliniat lipsa garanțiilor suficiente pentru protejarea dreptului de proprietate al statului și absența unor criterii clare de stabilire a prețului, care să reflecte valoarea reală a bunurilor.

Președintele a subliniat că această prevedere este necorelată cu Codul administrativ și instituie un mecanism neclar, cu responsabilități difuze pentru autoritățile implicate și consecințe directe asupra garantării proprietății private a statului.

"În procedura de reexaminare, la Camera Deputaților, Cameră decizională, s-a introdus un nou articol, art. 77, cu următorul cuprins: „Art. 77. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (1) lit. c) și ale anexei nr. 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, amplasarea de instalații de producere a energiei fotovoltaice pe suprafețele amenajărilor piscicole din domeniul public/privat al statului, și aflate în administrarea Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, de către concesionari, arendași sau chiriași, se face cu acordul administratorului, conform avizului de gospodărire a apelor, cu respectarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completărilor ulterioare. (2) Administratorul își dă acordul pentru amplasarea instalațiilor prevăzute la alin. (1) pentru maximum 25% din suprafața amenajării piscicole concesionată, arendată sau închiriată și pentru o perioadă valabilă până la încetarea contractului în baza căruia este exploatată amenajarea piscicolă.”, se arată în textul sesizării.

Implicarea Guvernului și derogările legislative

Iohannis a atras atenția că, potrivit legislației în vigoare, singura modalitate de înstrăinare a bunurilor proprietate privată a statului prin vânzare este licitația publică realizată de Guvern. El consideră că mecanismul derogatoriu stabilit de lege trebuie să fie clar și precis, stabilind etapele, responsabilitățile și garanțiile necesare pentru valorificarea bunurilor statului.

"Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea acvaculturii, în forma sa inițială adoptată de Parlament, „Terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora, se vând direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție și se obligă să mențină activitatea de acvacultură.

Președintele României a subliniat inexistența unor garanții suficiente pentru protejarea dreptului de proprietate al statului, lipsa unor criterii minimale și a unui mecanism de stabilire a prețului, pentru ca operațiunile să se desfășoare cu reflectarea valorii reale a bunurilor proprietate a statului.", arată comunicatul.

Prevederi neclare și sancțiuni insuficiente

Președintele a mai menționat că legea criticată nu face nicio distincție între constructorii de bună-credință și cei de rea-credință, simpla transmitere a unei scrisori de intenție fiind suficientă pentru a declanșa procedura de vânzare a terenurilor.

Iohannis a subliniat că mecanismul neclar și normele eliptice pot afecta însăși proprietatea privată a statului. De asemenea, el a menționat dificultatea de a determina sancțiunile aplicabile pentru neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peștilor în sistemele de alimentare cu apă, irigații și instalațiile hidroenergetice.

"Dată fiind materia contravențională în care sunt instituite normele criticate, asigurarea unor dispoziții clare, apte să configureze o conduită previzibilă pentru destinatarii normelor reprezintă un imperativ care decurge din principiul legalității și cel al statului de drept, potrivit art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea acvaculturii este neconstituțională.", se arată în încheierea textului sesizării.

În concluzie, președintele Iohannis solicită CCR să admită sesizarea de neconstituționalitate și să constate că Legea acvaculturii este neconstituțională.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News