'Legea fugarilor' și sesizarea lui Iohannis asupra Legii privind executorii judecătorești, pe agenda CCR

Primul caz se referă la așa-numita „Lege a fugarilor”, care a stârnit controverse semnificative, în special în rândul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), instituție ce a sesizat CCR privind posibila încălcare a drepturilor fundamentale. Cel de-al doilea caz implică o sesizare venită din partea Președinției României, vizând modificările legislative privind activitatea executorilor judecătorești.

Adoptată pe 29 noiembrie 2023, modificarea și completarea Codului Penal introduce noi dispoziții care vizează persoanele condamnate definitiv ce refuză să se prezinte în vederea încarcerării. Conform prevederilor acestei legi, orice persoană condamnată definitiv, care nu se prezintă în termen de șapte zile la Poliție pentru a fi încarcerată, va fi considerată evadată și va risca o pedeapsă suplimentară între șase luni și trei ani de închisoare. „Evadarea din starea legală de reținere sau de deținere se pedepsește cu închisoarea de la șase luni la trei ani”, explică proiectul de lege. În plus, legea stabilește că, în cazurile de evadare care implică acte de violență sau utilizarea armelor, pedepsele vor fi cuprinse între un an și cinci ani.

Potrivit ICCJ, noile prevederi ar putea aduce atingere drepturilor fundamentale, în special dreptului la un proces echitabil și libertății individuale, pe motiv că persoana condamnată este privată de șansa unei revizuiri sau amânări în fața instanțelor superioare. În sesizarea trimisă la CCR, ICCJ argumentează că o astfel de reglementare creează o presiune injustă asupra celor condamnați, limitându-le posibilitatea de a utiliza toate mijloacele legale pentru a-și apăra cauza.

De asemenea, legea detaliază în mod expres ce constituie „evadare”: neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deținere, părăsirea locului de muncă fără autorizare sau încălcarea obligației de a nu părăsi domiciliul în cazul arestului la domiciliu. „Se consideră evadare și fapta persoanei condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliție în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de șapte zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei”, subliniază proiectul legislativ.

România se confruntă deja cu numeroase cazuri de persoane condamnate definitiv care au reușit să părăsească țara înainte de a fi încarcerate. Printre numele sonore se numără Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România și Dragoș Săvulescu, ale căror destinații preferate par a fi Italia și Grecia. Fiecare dintre aceștia a găsit modalități de a evita încarcerarea, profitând de breșele legislative și de lipsa unui cadru ferm de prevenire a evaziunii judiciare. Legea fugarilor încearcă să adreseze tocmai aceste cazuri, oferind autorităților instrumente clare pentru a preveni astfel de situații, dar rămâne de văzut dacă CCR va considera că măsurile propuse sunt constituționale.

În paralel, CCR va analiza și sesizarea președintelui Klaus Iohannis, care se referă la modificările aduse legii privind executorii judecătorești. Președintele susține că această lege ridică numeroase probleme de interpretare și aplicabilitate. Printre aspectele problematice menționate se află normele privind numirea unui executor judecătoresc, onorariile acestora și condițiile administrative de funcționare a arhivei notariale. „Un executor judecătoresc are sediul în circumscripția unei Judecătorii, însă competența sa teritorială se întinde pe întreaga circumscripție a Curții de Apel în care se află sediul acestuia”, explică președintele, adăugând că legea nu clarifică suficient situațiile în care executorii își schimbă temporar sediul și cum ar afecta acest lucru competența lor.

Totodată, Klaus Iohannis atrage atenția asupra mecanismului de ocupare a posturilor vacante de către executorii judecătorești, susținând că această prevedere creează o situație discriminatorie. „Instituie un privilegiu pentru executorii judecătorești asociați, în detrimentul celor neasociați”, declară Iohannis, subliniind că toți executorii ar trebui să aibă acces egal la posturile vacante, fără criterii preferențiale.

O altă problematică este cea a actualizării numărului de posturi disponibile, unde președintele observă că nu este clar rolul exact al ministrului Justiției în stabilirea acestor posturi. „Nu rezultă fără echivoc care este tipul de competență care se instituie pentru ministrul Justiției în actualizarea anuală a numărului de posturi”, indică acesta, subliniind necesitatea unei reglementări clare pentru a evita posibile interpretări abuzive.

Un alt punct din sesizare este reprezentat de normele ce reglementează onorariul executorilor judecătorești. Iohannis atrage atenția că, în prezent, onorariile nu sunt stabilite în mod uniform procentual, ci în unele cazuri sub forma unor sume fixe, ceea ce protejează interesele justițiabililor și accesul lor la justiție. „Reglementările în materie de onorarii ale executorilor sau în materie de taxe de timbru nu sunt toate exprimate în cotă procentuală, fiind stabilite și sub forma unor sume fixe, tocmai pentru o protecție adecvată a justițiabililor și a dreptului acestora de acces la justiție”, se arată în sesizarea prezidențială.

Președintele subliniază că aceste modificări legislative au efectul de a restrânge sfera infracțiunilor care împiedică numirea în funcția de executor, limitând-o la infracțiuni de corupție, de serviciu sau intenționate, astfel că CCR va trebui să examineze dacă aceste criterii sunt adecvate și conforme cu normele constituționale. „Legiuitorul a realizat o reconfigurare a condițiilor privind numirea în funcția de executor judecătoresc, încetarea funcției de executor judecătoresc, respectiv suspendarea din funcția de executor judecătoresc”, concluzionează Iohannis, atrăgând atenția asupra pericolului unei reglementări discriminatorii și insuficient fundamentate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News