EXCLUSIV  Legea offshore, rupere PSD-ALDE? Borza, observație: Până când?

Deputatul Remus Borza a realizat o analiză cu privire la acest subiect în cadrul emisiunii "Borza Analytica" de la DC News.

„Legea offshore este, mai nou, mărul discordiei în coaliție. Avea dreptate fostul președinte Traian Băsescu care s-a referit la acțiunea sau inacțiunea celor doi lideri ai coalitiei de guvernare, Liviu Dragnea si Călin Popescu Tăriceanu. Acesta din urmă este exponentul intereselor multinaționalelor, în primul rand al Exxon și OMV. Să ne amintim că el ca premier și Varujan Vosganian ca ministru al Economiei, au semnat în 2008 acordurile de concesiune privind expoatarea rezervelor de țiței și gaze din Marea Neagră pe pe o perioadă de 30 de ani și în condiții nefavorabile României. Tot ei în 2007 au promovat o ordonanța, prin care au modificat legea petrolului și contractele de împărtire a producției, încheiate în 1992 cu concesionarii resurselor din platoul continental al mării. Prin acesata ordonanță, România renunța la cota parte de 45% din producția de țiței și gaze extrase din Marea Neagră. Prin acordurile de concesiune și exploatare încheiate în 2008, statul român urma să încaseze doar o redevența cuprinsă între 3,5-13%, câtă vreme redevența în Austria este între 19-22%, în Germaria intre 18-40% și în Bulgaria 25%.”

Versiunea din iulie, echitabila și pentru stat și pentru concesionari

„La fel de dăunătoare interesului național este și inconsecvența lui Liviu Dragnea. Suntem deja la a 4-a versiune în Parlament, doar anul acesta. Asta evident că este de natură să ne decredibilizeze și să inducă un sentiment de impredictibilitate în materie fiscală. Versiunea aprobată în iulie în Camera Deputatilor era una onestă și echitabilă, atât pentru statul român, cât și pentru cei 5 concesionari: Exxon, OMV, Lukoil, Black See Oil & Gas, Romgaz. Păstra redevențele din acordurile de concesiune semnate în 2008. Impunea un impozit pe venitul suplimentar între 30 și 50%, mai mic decât impozitul practicat în Marea Britanie, unde este de 62,5%, în Olanda de 50% și în Norvegia de 53%. Mai mult decât de atât, le recunoșteam un drept de deductibilitate fiscală de 60% a investițiilor în exploatare și producție din venitul suplimentar. În condițiile în care Romgaz si OMV, raportau un profit de 3 mld lei, respectiv 5 mld lei, în anii precedenți, când aveam un preț reglemntat de 45 lei/mwh, este evident că la prețul actual de peste 100 lei/mwh și profitul e dublu, situație în care nu  se mai impunea acordarea acestei facilități fiscale. Și totuși am făcut-o ca investitorii să fie mulțumiți. Doar că ei vor resursele țării pe nimic.

Obligația impusă concesionarilor de a comercializa 50% din producția de gaze extrase din Marea Neagră pe piața românească este una corectă care vine să asigure independența energetică totală a României și să anuleze dependența de gazul rusesc din lunile de iarnă. La presiunea Exxon si OMV, precum și a demnitarilor SUA, Austriei și Germaniei, președintele Iohannis a refuzat să promulge legea, trimitind-o la Parlament spre reexaminare. În Senat, ca și în februarie, a trecut o variantă a legii care îi favoriza pe concesionari în detrimentul României. În Camera Deputaților am corectat textul adoptat în Senat. Sigur nu puteam accepta impozit zero pe venitul suplimentar, câtă vreme dublarea prețului la gaz este rezultatul unui act administrativ al Guvernului României, un efect al liberalizării pieței de gaze și a dereglementării prețului. Creșterea prețului la gaze de la 45 lei/mwh la 116 lei/mwh nu este rezultatul unor investiții suplimentare ale titularilor de acorduri de exploatare. La fel cum inacceptabil pentru statul român era și exportul în totalitate a producției de gaze extrase de pe platoul continental al Mării Negre. După ce că nu le luăm niciun impozit pe venitul suplimentar, să le mai restituim și impozitul pe venitul suplimentar, încasat de bugetul de stat în perioada 2014-2018, ar fi echivalat cu un veritabil act de trădare al interesului național, având consecințe negative asupra bugetului de stat.

Ultimele modificări aduse legii, în Comisia pentru Industrii și Servicii, prin care creștea impozitul pe venitul suplimentar de la 30-50% la 30-70% și se înjumătățea deductibilitatea fiscală a investițiilor din venitul suplimentar de la 60% la 30%, nu sunt de natura să schimbe radical și profund pachetul de facilități fiscale, acordate investitorilor. Obligația nostră ca parlamentari este, în primul rând, de a maximiza veniturile pe care statul român le va încasa de pe urma concesiunii celei mai mari rezerve de gaze din Europa Centrală. Evident trebuie sa creăm un cadru fiscal predictibil și prietenos și pentru investitori. Reproșul unor parlamentari care nu au fost de acord cu ultima versiune a legii consta în lipsa unui studiu de impact bugetar. Dar, în februarie sau în septembrie când au votat în Senat, cu o largă majoritate, concesionarea resurselor țării pe nimic au avut un studiu de impact? Nici atunci nu au avut "evaluări, note explicative sau studii". Pe cele două versiuni ale Senatului România pierdea zeci de miliarde de euro, pe cele două versiuni de la Camera Deputaților România câștiga între 10- 20 miliarde euro.

Războaiele secolului XXI se duc pe resurse. Lupta împotriva terorismului, drepturile omului, răsturnarea unor regimuri dictatoriale sunt doar pretexte. Miza reală o reprezintă resursele de hrană și cele minerale. Doar guvernele care au acces la resurse, vor putea asigura securitatea socială și prosperitatea economică a națiunilor pe care le conduc. Într-o economie de piață nu e neapărat o crimă când un stat își vinde resursele. E doar prostie. Dar e un act de trădare națională când le vinde ieftin. Ori toate guvernele României de după ‘90 nu au știut să vândă și să se vândă, decât pe prețuri derizori. Am fost dintodeauna foarte voluntari, când e vorba de a da, timizi, complexați și umili, când e vorba de a cere. Am plătit greu tribut, tuturor marilor puteri occidentale pentru a fi acceptați în UE. Plătim și azi. Dar până când?”, a concluzionat Remus Borza.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News