Legea prin care funcţionarii parlamentari desemnaţi în CA al societăţilor din subordinea Legislativului nu sunt incompatibili-parţial neconstituţională

Curtea Constituţională a României a admis parţial, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii prin care funcţionarii parlamentari desemnaţi în Consiliul de administraţie al societăţilor din subordinea Legislativului nu sunt incompatibili.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că articolul unic - cu referire la art. 10 alin. (11) lit. a) din Legea nr.7/2006 - din Legea pentru completarea art. 10 din Legea 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar este neconstituţional", se arată în minuta deciziei, citată într-un comunicat al CCR transmis AGERPRES.

În schimb, judecătorii constituţionali au respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi au constatat că articolul unic - cu referire la art. 10 alin. (11) lit. b) din Legea nr.7/2006 - din Legea pentru completarea art. 10 din Legea 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar este constituţional în raport cu criticile formulate.

Pe 24 mai, preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru completarea art. 10 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

Legea prevede că nu sunt incompatibili funcţionarii publici parlamentari desemnaţi, prin act administrativ, să facă parte din Consiliile de administraţie ale regiilor autonome sau societăţilor aflate în subordinea, sub autoritatea sau sub controlul Camerei Deputaţilor, Senatului ori Parlamentului.

Şeful statului susţinea că articolul unic al acestei legi instituie un paralelism legislativ, ceea ce este contrar Legii fundamentale.

"Este neclar dacă desemnarea funcţionarului public parlamentar printr-un 'act administrativ' vizează atât hotărârile Parlamentului sau ale Camerelor acestuia, cât şi alte acte administrative individuale emise de alte autorităţi sau de alte organe ale administraţiei publice. Astfel, se poate ajunge în situaţia în care un funcţionar public parlamentar să fie desemnat drept membru într-un organ colegial chiar de către un ministru, printr-un ordin de ministru, de preşedintele României, printr-un decret prezidenţial, sau de un organ al administraţiei publice. (...) În situaţia în care un funcţionar public parlamentar este desemnat printr-un act administrativ să facă parte din 'cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare şi aflate sub control parlamentar', nu este clar ce instituţie va reprezenta acesta şi în ce raporturi juridice se va afla cu autoritatea care realizează respectiva desemnare printr-un act administrativ", explica Iohannis, în sesizare.

Potrivit preşedintelui, în situaţia în care funcţionarii publici parlamentari pot ocupa, prin desemnarea printr-un act administrativ, funcţii din cadrul unor organisme sau organe colective de conducere aflate sub control parlamentar este încălcat şi principiul separaţiei puterilor în stat.

"Astfel, având în vedere că funcţionarii publici parlamentari îşi menţin raportul de serviciu şi statutul special conferit 'în scopul realizării prerogativelor constituţionale ale Parlamentului', potrivit art. 2 din Legea nr. 7/2006, pe durata ocupării celorlalte funcţii menţionate în lege, are loc o ingerinţă în sfera puterii executive, contrară art. 1 alin. (4) din Constituţie. Mai mult, nefiind clar dacă persoanele astfel desemnate reprezintă în continuare interesele Parlamentului, conform statutului special al acestora, indirect, se ajunge la legiferarea unei noi forme de control parlamentar, ceea ce contravine art. 111 din Constituţie", adăuga Klaus Iohannis.

El preciza că prin instituirea excepţiei prevăzute de legea dedusă controlului Curţii Constituţionale se afectează însăşi raţiunea instituirii incompatibilităţilor, dar şi principiile ce guvernează statutul distinct al funcţionarilor publici parlamentari.

"Argumentele invocate de iniţiatori în expunerea de motive şi adaptarea excepţiei prevăzute de art. 94 din Legea nr. 161/2003, prin extinderea acesteia şi deschiderea posibilităţii pentru funcţionarii publici parlamentari de a ocupa orice funcţie în cadrul unui organism sau organ colectiv de conducere aflat sub control parlamentar, sunt lipsite de fundament", mai afirma preşedintele Iohannis în sesizare.

Şeful statului mai susţinea că această lege instituie un privilegiu funcţionarilor publici parlamentari, în comparaţie cu alte categorii de funcţii publice care au reglementat un statut special, motiv pentru care se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie.

El a solicitat CCR să constate că Legea pentru completarea art. 10 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar este neconstituţională în ansamblul său.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News