Legea salarizării unitare, aplicată de la 1 iulie

„Asumarea răspunderii coaliţiei de guvernare înseamnă că Legea va ajunge în Parlament, ea a şi fost depusă astăzi la Senat şi are un timp destul de îndelungat de dezbateri, pentru că noi nu am solicitat procedură de urgenţă pe ea. Vrem să se dezbată cât se poate de mult, în comisii, în Parlament, după aceea noi ne-am luat şi un termen de siguranţă, în sensul că ne dorim ca această lege să fie dezbătută o lună, o lună şi jumătate, după care timp de o lună, luna iunie, până la intrarea în vigoare a legii, este un termen lăsat fie pentru un atac la Curtea Constituţională, fie pentru întoarcerea înapoi la Parlament a legii de către preşedintele României”, a precizat Olguţa Vasilescu, potrivit Agerpres. 

Termenul de intrare în vigoare a legii rămâne 1 iulie indiferent de situație

Aceasta a precizat că în cazul în care preşedintele decide să retrimită legea Parlamentului nu o poate face decât punctual „pe anumite articole”, iar discuţiile nu se vor putea extinde foarte mult, ceea ce înseamnă că termenul de intrare în vigoare a legii rămâne 1 iulie. 

„Dacă Parlamentul o dezbate şi o votează înseamnă că şi-o asumă (legea salarizării unitare n.r.) şi atunci, dacă preşedintele o trimite înapoi, nu poate să o trimită decât punctual pe anumite articole. Articolele respective, cât să se dezbată? Nu poţi să dezbaţi un articol sau două în termen de o lună de zile. Ne-am făcut calculul necesar de aşa manieră ca să o aplicăm de la 1 iulie. Este vital pentru foarte multe categorii sociale să se aplice cât mai repede ca să terminăm odată cu sarabanda aceasta a deciziilor Curţii Constituţionale care au ridicat probleme foarte mari în sistemul de salarizare. Dau un singur exemplu, dintr-o primărie au fost 70 de angajaţi care au dat primăria în judecată pentru nivelul de salarizate, 69 au pierdut şi unul a câştigat. Decizia Curţii te obligă să aduci nivelul de salarizare la nivelul celui care a câştigat în instanţă, ceea ce nu este corect. Cert este ca pe legislaţia actuală este vorba de o sumă de două miliarde de euro, bani pe care trebuie să îi avem în plus pentru aplicarea deciziilor Curţii Constituţionale. Cele 32 de miliarde de lei reprezintă oricum mult mai puţin decât ne-ar costa să lăsăm acest sistem haotic să perpetueze”, a explicat ministrul Muncii. 

[citeste si]

Olguţa Vasilescu a precizat că s-a preferat această variantă de asumare a răspunderii de către Coaliţia de guvernare pentru că a fost un timp „destul de îndelungat” cu partenerii sociali „la nivel de federaţii sindicale, nu de confederaţii sindicale”.